Suntem şi pe:

Ocnamureseni

FERENC PÁVAI VAJNA – Geolog, specialist în foraje

Publicat

- 1.735 vizualizări

S-a născut pe 6 Martie 1866 la Ciunga – Ocna Mureş. Tatăl său a fost un avocat celebru, care a lucrat ca judecător militar în timpul războiului din 1848-1849. După acesta, a fost închis în castelul din Arad timp de şase ani. Ferenc şi-a pierdut tatăl pe când avea nouă ani.

Mama lui era profesoară şi scria poezii, talent pe care i l-a transmis şi lui Ferenc, ale cărui creaţii au fost chiar publicate la un moment dat. Era însă un elev strălucit numai la materiile care-i plăceau.

A avut un unchi de profesie geolog, care i-a insuflat dragostea pentru această ştiinţă. După absolvirea liceului (1906) a studiat la Budapesta. A aprofundat studiile de istorie naturală, chimie şi geografie, obţinând o diplomă în geologie şi exploatare minieră. A devenit membru al Asociaţiei de Istorie Naturală, precum şi al Societăţii Geologice şi al Clubului de speologie. La început a lucrat la o şcoală minieră. Apoi s-a angajat la Institutul de Mine şi Silvicultură al Universităţii din Banská Stiavnica (un frumos oraş medieval) din Slovacia, catedra de mineralogie şi geologie.

Ferenc a a scris în ziarul local din Aiud că peşterile din Transilvania sunt necunoscute, subliniind importanţa acestora în explorarea ştiinţifică a istoriei omului şi a modului de viaţă al animalelor dispărute. El a fost influenţat de viziunea despre lume a lui Darwin, iar portretul acestuia l-a păstrat în bibliotecă până la moartea lui. El a fost atras de trăsăturile etnografice ale românilor din Transilvania, ţinând un jurnal în care a consemnat obiceiurile zonei.

Ferenc Pávai-Vajna şi-a continuat la un moment dat cariera la Institutul Geologic din Budapesta, unde a devenit asistent universitar în 1911, în cadrul Departamentului de Silvicultură, Utilaje minerale şi Explorare geologică.

Din 1912 participă la cercetarea şi cartografierea zonelor cu hidrocarburi gazoase din Ardeal. În 1913 a cartografiat Valea Izei, în Maramureş, apoi a realizat cartografieri în Slovacia şi Cehia. A fost înrolat în armată între 1914-16, dar nu a luat parte la luptele primului război mondial.

După război, guvernul maghiar a decis să realizeze foraje în zonele de câmpie pentru a căuta resurse minerale şi în special petrol. Întrucât pentru aceasta era nevoie de profesionişti, Ferenc a fost numit inginer şef în 1918, an din care şi-a pus puternic amprenta asupra ştiinţei geologiei în Ungaria.

Nu a găsit însă petrol ci ape termale. Astfel, în 1917 descoperă prima sursă de apă termală printr-un foraj la 330m adâncime la Hajdúszoboszló – Ungaria (70km de Oradea). În 1925, a realizat un foraj la 1080m obţinând apă termală la 73oC. S-a format repede un lac unde localnicii au spălat la început rufele. Apoi, oamenii care au făcut baie au constatat că apa este bună pentru tratarea durerilor reumatice şi vindecarea rănilor. Pávai-Vajna Ferenc bănuia de la început că apa caldă cu gaz şi cu săruri minerale putea avea efecte vindecătoare. Mai târziu a efectuat forare la 2030m pentru ca sursa de apă termală să fie permanentă şi cu debit suficient.

În anii următori, efectele benefice au fost confirmate şi de către oameni de ştiinţă străini, iar Hajduszoboszlo a început să atragă turişti din toată Ungaria. La sfârşitul anilor 30, rezultatele obţinute au determinat Guvernul să-şi stabilească ca obiectiv transformarea Ungariei într-o ţară de băi termale, unde pacienţii din toată Europa vor veni să se trateze. Începutul băilor termale în Ungaria este legat deci de numele lui Pávai-Vajna Ferenc.  El a scris numeroase studii geologice, a ţinut prelegeri şi a întocmit hărţi geologice ale Ungariei. În 1954 s-a reîntoars la Institutului de Geologie din Budapesta iar  în 1957 a început lucrul la mina de cărbune din Maza. A murit în 12 ianuarie 1964 la spitalul din Szekszárdi şi a fost înmormântat în cimitirul din Maza. Pávai-Vajna Ferenc are statuie în centrul oraşului Hajdúszoboszló iar o şcoală şi o apă minerală, descoperită în 1994 acolo, poartă numele lui.

În orăşelul agricol s-a amenajat la început un ştrand cu nisip. Treptat complexul balnear s-a dezvoltat până în anul 2000, când aici s-a construit primul aquaparc din Ungaria. După 80 de ani, oraşul Hajdúszoboszló a devenit cel mai mare centru balneologic din Ungaria. Astăzi complexul balnear Hungarospa se întinde pe 30 de hectare, fiind cel mai mare din Europa.  În fiecare an, aici sunt cazaţi 300.000 de turişti şi cam tot atâţia intră la Hungarospa, care pe lângă băile termale include şi un aquapalace acoperit, finalizat în 2010. Peste 45.000 de români îşi petrec anual concediile acolo.

                                                                        Mircea Aurel Ciugudean

 

Citește mai departe
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *