Suntem şi pe:
Clinica Sante

Articolele zilei

Arme, unelte și podoabe vechi de 3200 ani descoperite în apropiere de Ocna Mureș

Publicat

- 1.763 vizualizări

Încă odată, istoria ne dovedește, fizic de data aceasta, importanța exploatărilor de sare de la Ocna Mureș printr-o recentă descoperire, un depozit de bronzuri datând aproximativ din anul 1200 î. Hr. adică de acum 3200 ani! În zona orașului nostru au mai fost descoperite la Uioara de Sus și Șpălnaca astfel de depozite de bronz unele depășind o tonă la sfârșitul sec. al XIX-lea respectiv începutul sec. al XX-lea.

Ce sunt aceste depozite de bronz? Sunt acumulări de unelte, arme, turte din bronz (materialul din care se realizau ulterior topoare, vârfuri de lance etc. din bronz ), obiecte de podoabă, îngropate fie direct în pământ fie depuse în vase ceramice mari și îngropate.

Exploatările de sare de la Ocna Mureș au adus din cele mai străvechi timpuri, diverse popoare care s-au stabilit în zonă și care și-au croit diverse activități având la bază sarea: fie că o explorau, fie că o comercializau sau o foloseau direct ușurându-le mult munca în diferite activități specifice vremii. Spre exemplu în vânătoare unde cu ajutorul sării puteau păstra un timp îndelungat carnea. Astfel, sarea era un bun de mare preț care a atras ca un magnet încă din neolotic triburi a căror prezență este dovedită în zilele noatre prin ceramica specifică găsită în zona orașului.

Comunicat Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia:

”Patrimoniul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia s-a îmbogățit în anul 2023 prin descoperirea unui nou depozit de bronzuri pe raza comunei Hopârta (jud. Alba). Acesta se afla într-o zonă bogată în astfel de descoperiri, atât numeric cât și cantitativ. Trebuie să menționăm că, din apropierea exploatărilor salinifere de la Ocna Mureș, provin două depozite care sunt impresionante prin cantitatea și varietatea pieselor care le compuneau. Este vorba despre cele descoperite la Șpălnaca și Uioara de Sus, ambele depășind o tonă în greutate!

Depozitul de bronzuri de la Hopârta a fost descoperit la mijlocul lunii martie, în urma unei acțiuni de detecție, realizată într-o zonă în care nu se cunoștea existența vreunui sit arheologic. Pentru verificarea semnalului emis de detectorul de metale, a fost săpată o groapă circulară până la adîncimea de -0,5 metri, unde au fost observate nouă obiecte din bronz. Înțelegând importanța prelevării pieselor arheologice de către specialiști, și având experiențe anterioare, descoperitorii și-au învins curiozitatea, nu au ridicat piesele din teren și nu au deranjat contextul arheologic. Ei doar le-au fotografiat, le-au acoperit cu folie și cu pământ, anunțând ulterior Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Prompt, instituția muzeală a solicitat autorizarea cercetării și, a doua zi după primirea autorizației aprobate, o echipă de arheologi din cadrul muzeului (Ilie Lascu, George Bounegru și Anca Timofan), împreună cu descoperitorii (Kolozsvari Csaba și Grecu Vlad), s-a deplasat în teren pentru identificarea locului unde a fost semnalat depozitul. Pentru cercetarea depunerii de bronzuri a fost realizată o casetă cu dimensiunile de 1,5 x1,5 metri, care a fost săpată strat cu strat până la adâncimea de -0,5 metri. La această adâncime erau vizibile piesele de bronz și se contura contextul arheologic. Piesele au fost aranjate într-o groapă de formă ovală, de mici dimensiuni, care se adâncea cu – 12 cm, față de nivelul de contur. Piesele au fost depuse pe mai multe nivele, unele peste altele, fiecare nivel de depunere fiind documentat. După acest proces, piesele și solul care umplea groapa au fost prelevate.

Depozitul era compus din piese întregi și fragmentare, fiind descoperite 20 celturi (unul era fragmentar, permițând recompunerea parțială din cinci fragmente), 14 turte și resturi de turnare, trei vârfuri de lance, două seceri, o brățară fragmmentară (au fost depuse două bucăți), un ciocan fragmentar și două fragmente din bronz.

Piesele descoperite în depozitul de la Hopârta pot fi datate în epoca târzie a bronzului, cândva în jurul anului 1200 î.Chr., aproximativ în aceeași perioadă cu marile depozite cunoscute în literatura de specialitate cu numele de Șpălnaca II și Uioara de Sus. Piesele care fac parte din depozitul de la Hopârta cântăresc cca. 15,4 kg (necurățate și nerestaurate). Acestea vor trece printr-un minuțios proces de restaurare, digitizare și valorificare științifică, urmând a fi prezentate publicului larg în cadrul expoziției permanente a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.”

Citește mai departe