Suntem şi pe:
Clinică stomatologică Ocna Mureș

Ocnamureseni

Un secol de viaţă a unui dascăl destoinic şi militar erou

Publicat

- 922 vizualizări

Zilele trecute am avut şansa şi onoarea de a cunoaşte un ocnamureşan de-al nostru, care pe 25 august împlineşte 100 ani. Se numeşte Gheorghe Chiorean a fost învăţător şi mulţi dintre cei aflaţi la vârsta a treia îl ştiu pentru că au fost elevii lui.

Să stai de vorbă cu cineva care a trecut prin două războaie mondiale este o şansă odată în viaţă. Ne-am întâlnit într-o seară de august în curtea domnului învăţător, o curte îngrijită şi plină de flori. O curte pe care domnul Chiorean o îngrijeşte! Şi asta nu e tot.

Deşi puţin încovoiat de spate păşeşte cu demnitate şi vorbele îi sunt alese cu grijă. M-a întâmpinat plin de vitalitate şi înconjurat de rude. Am aflat că în fiecare zi sapă prin grădină şi face gimnastică. Undeva pe scări era o ganteră pe care o foloseşte zilnic, mi-a zis unul din nepoţi. Ca la fiecare întâlnire de acest fel prima întrebare care vrei să o pui este: Care este secretul longeviăţii?.

"Doar Dumnezeu Ăl de sus ştie" a fost replica imediată a domnului învăţător. "Mâncarea a fost mâncare pentru mine, nu am refuzat niciodată un păhărel de vin sau ţuică dar am şi fumat şi mai fumez încă." Unul din nepoţii aflaţi la această întâlnire a mai adaugat că a fost un apicultor destoinic şi mierea nu a lipsit din dieta dânsului. În plus a avut o viaţă ordonată.

Ne-am întins la poveşti şi în câteva minte domnul profesor şi-a mai etalat o calitate: avea o memorie extraordinară, ne povestea evenimente în cel mai mic detaliu, evenimente care s-au întâmplat acum 80-85 ani! Era perioada când dânsul urma şcoala la Blaj. A fost fascinant să ascult preţ de o oră viaţa exemplară, un model de comportare a unui om care şi-a făcut datoria şi a dovedit, atunci când patria i-a cerut, un comportament eroic.

Este un ardelean de-al nostru, născut pe aceste meleaguri, în comuna Şpălnaca, judeţul Alba, la data de 25 august 1914. Tatăl său, ţăran harnic şi fruntaş al comunei – de altfel şi primar, un ţăran primar –  a avut de crescut, împreună cu soţia sa, opt copii.  Pentru fiecare dintre aceştia a trudit, pe majoritatea trimiţându-i la şcoli iar unora asigurându-le o stare corespunzatoare.

Pe Gheorghe Chiorean tatăl său l-a trimis la şcoală, la început cea primară din Uioara, unde a terminat primele patru clase. A urmat gimnaziul la Ocna Mureş. A avut apoi şansa de a-şi urma destinul la şcolile din Blaj, acea mică Romă cum atât de înălţător a fost denumită de  toată suflarea românească. Urmează cursurile Şcolii Normale din Blaj, luându-şi diploma de învăţător, în urma examenului de capacitate din 1934.

Între 1935-1936 satisfice stagiul militar la Batalionul de vânători de munte din Bistriţa. Reîntors la vatră îşi începe profesia nobilă de dascăl luminând cu ştiinţa de carte copiii ardeleni din localităţile Ciugudul de Sus, Heria, Podeni-Turda.

În iunie  1941 este concentrat şi trimis pe frontul de răsărit pentru a-şi apăra ţara de pericolul bolşevic.

În anul 1942, pe frontul de operaţiuni ridicându-se cu vitejie din tranşee pentru a-şi îmbărbăta subordonaţii, fiind locotenent pe acea vreme, cade  răpus de un glonţ al inamicilor.

"Am respins un pluton de nemţi, luptele se dădeau undeva în munţi. La un moment dat am înaintat cu puşca în mână şi am auzit o împuşcătură. Am căzut secerat. Un glonţ a intrat pe lângă inimă şi a ieşit pe partea cealaltă perforând un plămân." ne povesteşte domnul învăţător. Pentru că îi fusese atins plămânul nu a putut striga după ajutor. Norocul a fost că un soldat sanitar căra muniţie şi l-a găsit prăbuşit în iarbă. A fost cărat de camarazi sub o ploaie de obuze preţ de câţiva kilometri până la o casă părăsită unde pe paie şi-a tras sufletul şi a primit primele îngrijiri medicale. A doua zi a fost dus alături de alţi camarazi răniţi cu căruţa la spital. Şi-a revenit complet după 90 de zile, în 1943 revine pe câmpul de luptă, pe frontul Iaşului. După 23 august 1944 ramâne combatant sub steagul patriei pe frontul de vest, ajungând până în Munţii Tatra, unde luptă cu abnegaţie până la sfârştul războiului, 9 Mai 1945.

După întorcerea de pe front a revenit la apostolatul profesiei de dascăl, atât în mediul rural, cât şi în Ocna Mureş: învăţător în satele Silivaş, Cisteiul de Mureş şi apoi la Şcoala Generală nr.1 din Ocna Mureş, unde a avut şi funcţia de director adjunct, de aici pensionându-se în anul  1974.

A fost căsătorit, de asemenea cu Chiorean Victoria, de asemenea o persoană dedicată copiilor,  educatoare şi directoare a Gradiniţei din Ocna Mureş.

A reuşit să-şi menţină verticalitatea morală, nefiind membru al partidului comunist.

Ca urmare a faptului că a slujit sub drapel Patria şi Regele, atât pe frontul antibolşevic de Est cât şi pe cel antifascist din Vest, învăţătorul Gheorghe Chiorean a primit gradul de sublocotenent, apoi locotenent, capitan şi maior, fiind distins cu următoarele decoraţii şi brevete:

  1. Coroana României cu spadă şi panglică” din ordinul conducătorului statului, Mareşal Ion Antonescu, în numele Majestăţii Sale Regele Mihai I, pentru fapte de arme săvârşite pe frontul rusesc în anul 1941.
  2. Ordinul “Steaua României cu spadă” în gradul de Cavaler cu panglică “Virtutea militara” şi “Frunze de stejar” din partea Majestăţii Sale Regele Mihai I, pentru fapte de arme savârşite împotriva Rusiei Sovietice (mai 1942).
  3. Ordinul “Steaua Republicii Socialiste România, clasa I “ pentru fapte de arme savârşite în războiul împotriva Germaniei naziste, din partea Preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu.
  4. Medalia ”Crucea comemorativă a celui De Al Doilea Razboi Mondial, 1941-1945”, pentru serviciile militare aduse statului român în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, din partea Preşedintelui României, Ion Iliescu.

Domnul Chiorean Gheorghe este singurul veteran cu gradul de maior din judeţul Alba.

Ajuns la venerabila vârstă, domnul profesor are şi câteva regrete. Din cauza unor probleme la ochi nu mai poate citi, lucru ce-l întristează adesea. Legat de sănătate, domnul Chiorean nu prea a fost "prieten" cu spitalul, în afară pe perioada când a fost spitalizat ca urmare a rănii de pe font, învăţătorul a mai fost internat la 90 de ani pentru o mică operaţie. Chirurgul care l-a operat i-a cerut permisiunea să îl fotografieze şi portretul domnului învăţător e acum la loc de cinste ca cel mai în vârstă pacient pe care l-a avut acel chirurg.

Un alt regret e faptul ca în plimbările pe care le face uneori nu mai reconoaşte pe nimeni, majoritatea cunoscuţilor săi nu mai sunt. Însă ştie totuşi că pe cei care-i vede trecând pe lângă el pot fi nepoţi, copiii unor prieteni din copilărie, rude.

Dacă aveţi prilejul să îl cunoaşteţi pe domnul învăţător o să trăiţi momente deosebite aşa cum le-am trăit şi eu alături de dânsul preţ de multe zeci de minute. Prin vitalitatea, verva cu care mi-a povestit împreună cu memoria extraordinară şi vorbele spuse întocmai ca în perioada interbelică, domnul învăţător a reuşit să mă întoarcă undeva în timp să trăiesc alături de dânsul momente importante din viaţa lui lucru ce mi s-a părut extrem de fascinant.

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani nu pot decât să îi urez un călduros La Mulţi Ani, multă sănătate! De asemenea aceste urări vin şi din partea rudelor a cunoscuţilor şi a cititorilor acestui site!  Cu prilejul Zilelor Oraşului Ocna Mure, din acest an, domnul învăţător va primi diploma de Cetăţean de Onoare al oraşului ca un gest de recunoaştere, un omagiu adus domnului Chiorean Gheorghe, pentru viaţa exemplară, abnegaţie şi eroism cu care noi cetăţenii oraşului ne mândrim.

 

Sidonia Dan

Kolozsvari Csaba

Publicitate
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

Facebook

Top articole ultimele 30 zile


AiudulMeu | La Târnăveni | 4Botoşani.ro

Copyright © 2020 Powered by First design