LUMINILE NESTINSE ALE ,,ŞCOLII DE SUB BANŢA,, – rânduri dintr-o posibilă monografie

             Între numeroasele activităţi în care se antrenează o comunitate locală, învăţământul şi educaţia ocupă un loc prioritar . Şcolile, încă de la apariţie, prin dascălii şi elevii lor, au fost instituţii de bază în afirmarea coeziunii şi imaginii fiecărei localităţi în societate .
             Într-un asemenea cadru se regăseşte şi oraşul Ocna Mureş. De la prima şcoală confesională menţionată în anul 1811, conform informaţiei din ,,Monografia Comunei Ocna Mureş, judeţul Alba ,, autor profesorul Nicolae Pintea şi până la şcolile contemporane, s-au instruit şi educat generaţii după generaţii. Din rândul acestora s-au distins valori umane cu respect pentru munca fizică sau intelectuală, educate în spiritul moralei creştine şi tradiţiilor perene identitare : limbă maternă, neam şi ţară .

         ,,Şcoala de sub Banţa,, cunoscută oficial sub denumirea Şcoala Gimnazială  ,,Lucian Blaga,, şi-a câştigat de-a lungul timpului datorită dascălilor, elevilor şi părinţilor acestora un loc aparte în peisajul învăţământului ocna –mureşan .
             Intenţionăm ca în spaţiul oferit generos de site-ul ,, Ocna Mureş online,,  să facem cunoscute câteva repere din evoluţia acestei şcoli, care nu peste mult timp ( 2018 ) va împlini şase decenii de existenţă, vârstă echivalentă cu trei generaţii de absolvenţi (bunici , părinţi şi generaţia actuală de elevi, copii şi adolescenţi ) .
             Documentele de arhivă menţionează debutul activităţii instructiv-educative în ziua de 4 noiembrie 1958 în şcoala care s-a numit la început            ,, Şcoala elementară de 7 ani nr. 1 ,,. Clădirea şcolii a fost construită între anii 1954-1958, în condiţiile în care activitatea şcolară în fosta ,, Şcoală medie mixtă,,  era dificilă , datorită reducerii spaţiilor şcolare, cauza fiind prăbuşirile de teren din zona lacurilor salinifere .
            La începutul anului şcolar 1958-1959, directorul adjunct al Şcolii Medii Mixte, care avea să devină primul director al Şcolii elementare nr. 1 , Simion Schitea se adresa în scris Sfatului Popular Regional Cluj cu un ton critic ,,iată deci, că după o tergiversare condamnabilă de patru ani a constructorului, o lucrare pentru care statul a investit sume apreciabile ( 280.000 lei numai în anul 1958 ) este neterminată şi ne vedem în situaţia ca nici acum, în ziua de 13 octombrie 1958, să nu putem ameliora problema învăţământului care se desfăşoară în condiţii neobişnuit de grele, măcinând atât energia copiilor cât şi a corpului didactic, obligând ca întreg procesul de învăţământ să se desfăşoare în 15 săli de clasă din şcoala medie mixtă între care 4 total necorespunzătoare, alternând clasele în trei  serii de la orele 7 dimineaţa la orele 22 seara ,, .
          Cu siguranţă, astăzi, persoanele mai în vârstă care au învăţat în această şcoală începând cu anul şcolar 1958-1959 îşi amintesc de condiţiile dificile menţionate şi în documentele de arhivă: lipsa curţii şcolare, lipsa unui teren de sport, legătura cu şcoala se făcea din strada principală ( N. Iorga ) pe un trotuar pietruit, grupurile sanitare neiluminate iniţial, aşezate la distanţă faţă de clădirea şcolii, prezenţa în apropierea şcolii a unei exploatări de bentonită .
             Drept urmare, în primul an şcolar, şcoala a funcţionat fără autorizaţie sanitară. Prima autorizaţie sanitară va fi primită pentru anul şcolar 1959-1960  la propunerea medicului şcolar dr. Stoica Bazil, din care aflăm că şcoala primise de la Sfatul Popular Orăşenesc un teren de aproximativ 1 ha pentru curte şcolară care trebuia împrejmuit. Amenajarea curţii şcolare s-a făcut prin munca voluntară a părinţilor şi elevilor în condiţii deosebit de grele .
          În primul an de activitate în cadrul şcolii au funcţionat 13 clase I-IV cu un număr de 415 elevi . Se cuvine să amintim faptul că până în anul şcolar 1978-1979, toţi elevii de vârstă şcolară adecvată învâţământului primar (I-IV) de pe raza oraşului erau şcolarizaţi la Şcoala Generală nr. 1, a  doua denumire a şcolii după 1963. Numărul claselor I-IV a ajuns între anii 1976-1978 la 24, cu 800  de elevi înscrişi în anul 1976-1977.
          Odată cu desfiinţarea Liceului Teoretic (1978) s-a înfiinţat Şcoala Generală nr. 2 şi astfel 9 clase primare împreună cu învăţătorii au fost transferate la noua instituţie, rămânând în şcoala noastră doar 14 clase pentru anul şcolar 1979-1980, din cele 23 care funcţionau în 1978-1979 .
        Tot în primul an şcolar, au funcţionat 3 clase V-VII cu un total de 90 elevi , din care 27 absolvenţi de clasa a VII-a în anul 1959 .
        Cei 13 învăţători care au predat  în anul şcolar 1958-1959 au fost :
– Sava Cornelia – clasa I- A
– Mirion Alexandrina – clasa I- B
– Chiorean Gheorghe – clasa I-C
– Ivan Corina – clasa II- A
– Teiuşan Rafila – clasa II-B
– Milcovici Tamara – clasa II- C
– Gavrilaş Ana – clasa II- D
– Coşciug Mihai – clasa III-A
– Iacob Funariu – clasa III- B
– Iclozan Semproniu – clasa III- C
– Rodeanu Raveca – clasa IV- A
– Chiorean Domnica – clasa IV- B
 – Chiorean Victor – clasa IV – C
          Dacă unii dintre ei au rămas în şcoală doar 1-3 ani , fiind la limita pensionării  sau au plecat prin transfer, majoritatea (8) au rămas peste 10 ani , recordul de activitate avându-l doamnele învăţătoare Mirion Alexandrina, 27 de ani de activitate (1958- 1985) şi Rodeanu Raveca, 31 de ani de activitate
(1958- 1989) .
            Profesori în primul an au fost :
– Poruţiu Eugenia – ştiinţele naturii , geografie , dirigintă la clasa a V-a
– Bazil Rodeanu – limba română , diriginte la clasa a VII-a
– Ghiliceanu Elena – chimie , dirigintă la clasa a VI- a
– Hagea Cornel – muzică
– Horovitz Bernhard – istorie , limba franceză
– Şerbu Elena – limba rusă
– Launer Mina – matematică, fizică
               Dintre primii profesori, Ghiliceanu Elena a predat în şcoala noastră 21 de ani (1958-1979 ). Un moment important în istoria ,, şcolii de sub Banţa ,, este afilierea şcolii maghiare începând din anul şcolar 1960-1961, cu patru clase I-IV învăţători fiind Szabo Margareta, Wach Ileana, Adorjan –Ciuclea Eva şi Barlabaş Elisabeta, care va preda neîntrerupt 27 de ani (1960-1987) . Numărul elevilor din clasele I- IV creşte în anul şcolar la 591.

          La clasele V-VII au predat elevilor din secţia maghiară : Suciu Eva , Kovacs Elisabeta, Takacs Rozalia, Szilagyi Ileana şi Barlabaş Ernest, alături de profesori de la secţia română : Mihălţan Ecaterina, Horovitz Eva şi Poliacu Grigore, ultimul cu o pregătire clasică, preda limba franceză . S-a născut în anul 1908 în Canada  la  Montreal . A fost primul profesor care s-a folosit de pikup şi plăci de vinil în predarea limbii franceze în cei 7 ani de activitate la şcoala noastră (1960-1967) .

            Odată cu înfiinţarea şecţiei maghiare numărul elevilor a crescut şi la clasele V-VII, fiind în anul 1960 -1961 de 181 elevi. Funcţia de director adjunct revenea de drept unui cadru didactic maghiar, primul director a fost Barlabaş Ernest , profesor de matematică .
            Desigur, informaţiile prezentate mai sus, unele cu iz statistic, reprezintă o secvenţă infimă din multitudinea de aspecte care dau contur vieţii şcolare dintr-o instituţie precum Şcoala Gimnazială ,,Lucian Blaga ,, Ocna Mureş , punctează doar începutul şi primii ani : 4 noiembrie 1958 şi anii şcolari 1958-1960.
         Ne propunem pentru o mai reală cunoaştere a istoriei acestei şcoli să facem cunoscute numele tuturor dascălilor, dar şi ale directorilor care prin aportul lor profesional au contribuit fiecare în parte şi toţi împreună la educarea celor cincizeci şi opt de promoţii dintre care s-au ales premianţi , şefi de promoţie, adevărate modele şi acestea cu o contribuţie remarcabilă la imaginea pozitivă a instituţiei noastre de-a lungul timpului .
          Nu cu mult efort putem să realizăm o comuniune sufletească sub umbrela celor şase decenii de existenţă a şcolii noastre, între absolvenţii şi dasălii de ieri şi de azi, regăsiţi generic în ceea ce îmi place să cred că sunt ,, luminile nestinse ale şcolii de sub Banţa ,,
                                                                      

Prof. Pantilimon Popovici

P.S. Din fuga timpului, fotografiile surprind trei generaţii de dascăli din anii ’60, ’70, ’80 şi ’90 ai secolului trecut, dar şi clasele a VII- A şi B (1962-1963)  şi primele promoţii cu absolvenţii a opt clase (1964 – 1965) , clasele a VIII- A , B şi C cu profesorii şi diriginţii acestora .