Răspuns la veşnica întrebare: Eu de ce să sortez deşeurile dacă tot sunt răsturnate la grămadă într-o maşină de gunoi?

Zilele acestea mai mulți cetățeni ai orașului Ocna Mureș s-au arătat indignați de faptul că deșeurile recilabile, depuse în containere special destinate pentru fiecare tip de deșeu, ajung la colectarea de către serviciul de salubritate tot la un loc în aceeași mașină.

Situația nu este una singulară, același procedeu se aplică și în alte orașe ale României.

Am căutat pentru dumneavoastră un răspuns cât mai oficial și îl găsiți mai jos. Neoficial, într-o discuție cu un șofer de pe o astfel de mașină de gunoi, ne-a zis: ”Domnule noi ducem la Galda reciclabilele. Ele sunt puse pe o bandă și filmate, dacă printre ele apare gunoi menajer primim amendă noi cei care am dus acolo deșeurile. Oamenii pun cât de cât de cât sticlele în aceeași pungă de gunoi, hârtiile în alta și deși le ducem grămadă la centru, ele mai sunt odată luate la mână de cei care le sortează ”

Ionuţ Georgescu de la Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD) a explicat nelămurirea legată de legenda urbană a unei singure maşini de gunoi pentru 4 tipuri de deşeuri, într-un articol de pe Hotnews. Există mai multe motive:

• primul motiv este gradul de contaminare. Dacă acasă depunem toate deşeurile în acelaşi loc, gradul de contaminare ajunge la 70%. Asta înseamnă că mai pot fi reciclate doar 30%. “În momentul în care le pun în pubele (pentru colectare selectivă), chiar dacă sunt amestecate, gradul de contaminare scade undeva la 30-35%, pentru că lipseşte deşeul cel mai periculos, cel organic, biodegradabil”. Dar asta nu înseamnă că nu mai are rost să separăm tipurile de deşeuri până când nu vor fi cumpărate aceste maşini de gunoi.
• al doilea motiv ar fi principiul economic: cantităţile mici de deşeuri colectate selectiv nu justifică cumpărarea mai multor maşini. În momentul în care aceste cantităţi vor atinge o anumită limită, se vor cumpăra maşini pentru fiecare culoare. Ca să înţelegeţi mai bine, să luăm exemplul pubelelor colorate destinate produselor din plastic, în care deşeurile nu vor fi 100% din plastic. Aşa că toate pubelele sunt descărcate în maşina de gunoi şi duse la o staţie de sortare. “ Dacă pubelele pentru plastic, hârtie şi sticlă ar fi numeroase şi s-ar strânge cantităţi mari de deşeuri din cele trei categorii, atunci merită cumpărate maşini pentru fiecare culoare: galben pentru plastic, verde pentru sticlă şi albastru pentru hârtie.”

La staţiile de sortare, deşeurile colectate selectiv se mai iau încă o dată la mână. Chiar şi în cazul colectării selective corecte, deşeurile au compoziţii diferite. Este cazul pungii de plastic, PET-ului sau găleţii din plastic, care au materii prime diferite

PET-urile se împart în două categorii: albe şi colorate. Din fibrele recuperate din 6 PET-uri albe se poate face un tricou, procedeu folosit intens de către chinezi, care plătesc 400 de euro pe tonă în portul Constanţa. Din cele colorate se pot produce alte PET-uri sau alte produse din plastic, cum ar fi găleţile.
După sortare, deşeurile colectate selectiv sunt trimise apoi la diverse puncte de reciclare din ţară. În România nu sunt reciclate decât hârtia şi sticla, dar într-un procent foarte mic. „Plasticul se reciclează până la un moment dat. La Buzău se fac fibre sau granule de plastic, care se trimit în afara ţării pentru a se face tricouri”. Deşeurile colectate selectiv care rămân nevalorificate în Romania prin reciclare sunt trimise peste hotare pentru valorificare.

Sursa: Hotnews

–