Suntem şi pe:
Clinica Sante

Articolele zilei

O sută de ani de la prima prezentare a Băilor Ocna Mureșului într-un ghid balnear în limba română

Publicat

- 1.578 vizualizări
Clădirea Băilor Sărate Ocna Mureș anul 1910

Am scris aceste rânduri pentru cei mai tineri, care nu pot ști pe cont propriu “cum a fost’ , dar și pentru cei mai vârstnici, care cu nostalgie își mai amintesc ceva despre Uioara de altadată.

               Ceea ce numim astăzi SPA, prezentarea expresiei latine “Sanitas per aquam” , adică “ Sănătate prin apă”, sau “ cu ajutorul apei”, se practica la Ocna Mureș din anul 1889.

               Odată cu includerea Băilor Sărate în circutul balnear, renumele acestora și implicit numărul vizitatorilor a crescut de la an la an. Această realitate a fost posibilă datorită mai multor factori.

               În primul rând se remarcă salinitatea ridicată a apelor folosite pentru tratamentul diferitelor boli. Concentrația de 266 grame de sare într-un litru de apă este cea mai ridicată din Transilvania.

               În al doilea rând și foarte important, era posibilitatea schimbării zilnice a apelor din bazine și ștrand, aceasta fiind scoasă cu ajutorul pompelor din adâncurile Salinei.

                Accesul vizitatorilor spre Băile Uioara se făcea ușor cu ajutorul căii ferate principale Oradea – Brașov prin ramificația Feldioara (Războieni) – gara Uioara.

                Nu în ultimul rând, trebuie subliniată contribuția pe care a avut-o la cunoașterea stațiunii primul medic balneolog al acesteia – Bikfalvi Karoly. Prin participarea la Congresele de Balneologie de la Budapesta, Cluj Napoca și Târgu Mureș, acesta a prezentat, calitățile terapeutice deosebite ale apelor clorosodice concentrate extrase direct din Salină.

               Datorită factorilor naturali și umani enumerați, stațiunea balneară Uioara se situa în anul 1910, pe locul al zecelea între cele 28 de stațiuni din teritoriile locuite de români, aflate sub administrație austro-ungară.

                Cu cei 1114 vizitatori primiți în anul 1910, Uioara se afla într-o companie selectă alături de alte stațiuni mai vechi:  Borsec (1240 vizitatori) , Sovata (1548 vizitatori) și Cojocna (1086 vizitatori), depășind cu mult stațiuni precum Bazna (861 vizitatori), Tușnad (819 vizitatori) sau Sângeorz- Băi (525 vizitatori), așa cum se poate observa în tabelul de mai jos.


Sursa – Wikipedia – Cristu S. Negoesc, Ardealul nostru, p.184

                Până la formarea Regatului României mari, în anul 1918, informații despre  Băile Sărate de la Uioara, le găsim datorită contextului istoric, în publicații maghiare și austriece.

Prima prezentare a Băilor din Ocna Mureșului în limba română, după toate regulile unui ghid balnear, adică o călăuză pentru cei interesați, o întâlnim în lucrarea medicilor clujeni Emil Țeposu și Liviu Câmpeanu, intitulată “Apele minerale și stațiunile balneoclimaterice din Ardeal cu cele din vechiul Regat, Basarabia și Bucovina”. Fiind primul ghid balnear care cuprindea toate stațiuniile balneare, climatice și turistice din România Mare, cartea a stârnit un interes deosebit printre cititori, fiind publicată în două ediții în anul 1921.


Coperta cărții  “Apele minerale și stațiunile balneoclimaterice din Ardeal cu cele din vechiul Regat, Basarabia și Bucovina” 1921


Descrierea Băilor Ocna Mureșului așa cum arătau ele în 1921, se face după tiparul clasic întâlnit în orice ghid balnear. Găsim informații despre localizare, altitudine, tip de climat, infrastructură, durata sezonului turistic, mijloacele de cură, bolile ce se pot trata în stațiune, posibilități de cazare și  oferta pentru “loisir” adică petrecerea timpului liber, condiție foarte importantă pentru prestigiul stațiunii.

               Detaliile, stimați cititori, le găsiți lecturând  textul extras din ghidul tipărit în 1921, text pe care îl inserăm în acest articol.

Completăm această descriere cu alte câteva informații succinte, pe care intenționăm să le dezvoltăm într-o posibilă viitoare monografie completă a istoriei Băilor Sărate din Ocna Mureș.

               Ramificația de cale ferată Feldioara (Războieni) – Uioara s-a construit din fondurile financiare ale Salinei, odată cu podul vechi de peste Mureș, în anul 1872.

               Parcul  Băilor era renumit pentru valoarea dendrologică; în el au fost plantați arbori din specii rare. Cofetăria din parc era renumită pentru specialitățile de dulciuri oferite vizitatorilor dar și localnicilor;  în foișorul din parc au concertat de-a lungul timpului fanfare, jazz band-uri dar și vestiți lăutari locali între care și celebrul violonist Alexandru Țitruș. Prin repertoriul abordat aceștia i-au încântat pe vizitatorii veniți din toată țara și chiar de peste hotare.

Pe lângă plimbările prin pădurea de brazi de pe Dealul Banța, un punct de atracție pentru cei veniți la băi, era vizitarea Salinelor. Orizonturile subterane ale minelor de sare îl aduceau pe vizitator în fața unui spectacol vizual unic, format din îmbinarea arhitecturii interioare creată de mineri cu peisajul geologic de o frumusețe reală sculptat în masivul de sare timp de milioane de ani.

Pentru localnicii care aveau posibilitatea de a oferi vizitatorilor camere de închiriat, Băile, mai ales în perioada interbelică au fost o sursă de venituri financiare. Ne propunem ca într-un articol viitor să facem cunoscute numele celor 105 de proprietari de vile și locuințe de închiriat dintre anii 1929-1937 si să oferim informații de arhivă despre aria geografică de unde au venit vizitatorii, atrași de valoarea terapeutică deosebită a apelor clorosodice concentrate, folosite în tratamentul unei game largi de boli (locomotorii, reumatice, neurologice, ginecologice etc.)

La Ocna Mureș cele mai indicate și evident mai des folosite au fost  băile cu apă sărată caldă la vană sau în bazine.

                Intr-o statistică pentru anii 1926, 1927 și 1928, Baile Sarate din Ocna Mureș s-au situat pe locul al patrulea in România după Băile Herculane, Govora și Techirghiol dar înaintea unor stațiuni balneare cu renume, precum Bazna, Buziaș, Sovata, Ocna Sibiului sau Lacul Sărat Brăila.

               Statistica din tabelul de mai jos pentru anii 1926-1928 confirmă importanța Băilor Sărate de la Ocna Mureș și locul stațiunii între cele 28 de stațiuni ale țării.


Sursa “Curierul Băilor, stațiunilor climaterice și turismului’ anul 1929

Datorită factorilor naturali (ape sărate concentrate, climat blând) și celor umani – administrație de calitate, personal medical specializat în balneologie, la care se adaugă accesul ușor spre stațiune, Băile Sărate de la Ocna Mureș s-au aflat de la inaugurarea lor în anul 1889 și până la începutul perioadei comuniste în anul 1945, în primele 10 stațiuni ale României, adică ceea ce am numi în termeni sportivi în Top ten, dar niciodată în primele trei. Sursele istorice confirmă acest fapt.

Informațiile prezentate în ultimii ani în mass-media, venite dintr-un patriotism local ușor de înțeles, informații conform cărora Băile Sărate din Ocna Mureș s-au situat în perioada interbelică pe locul al doilea în țară după Slănic Moldova, sunt eronate. Eroarea se datorează confuziei dintre Băile Sărate și Salina Ocna Mures. Salina ca instituție minieră prin producția anuală de sare a ocupat locul al doilea după Slănic Moldova, fiind cea mai importantă salină din Transilvania pe toată durata funcționării ei, aceaste informații sunt confirmate si de datele din Anuarele Statistice ale României pentru anii 1922- 1940.

Mult timp Băile Sărate au fost unul din cele cinci branduri, cu care orașul salin de pe Mureș s-a mândrit și prin care s-a făcut cunoscut în țară dar și dincolo de granițele României. E de dorit ca după mai bine de un secol, imaginea stațiunii balneare să renască cel puțin la nivelul celei din anul 1921. Anticipăm, ca acei edili, fie ei județeni sau locali, care vor avea onoarea să taie panglica redeschiderii Băilor Sărate și vor redobândi statutul de stațiune balneară pe care l-a avut cândva Ocna Mureș, vor ramâne în istoria orașului, vor câștiga stimă și implicit sufragiile concitadinilor. Cu cât mai repede cu atât mai bine pentru oraș.

20.09.2021                                                                                          

profesor Pantelimon POPOVICI

eleva Alexandra Stîncel

Ocna Mures                                                                                                      

Citește mai departe