Articolele zilei
Tot respectul…
Cand esti uneori in postura de administrator de site ajungi la un automatism, preiei articole le postezi si mergi mai departe. Impactul este asupra cititorului. Dar cand faci parte din subiectul articolului, traiesti acele momente care vor urma sa fie asternute „pe hartie” e altceva! Toti cunoastem ca orasul Ocna Mures are o echipa de volei formata din… as fi spus „fosti jucatori de volei” dar ei joaca inca desi au varste cuprinse intre 35 si peste 50 si de ani.
Cand sunt turnee se aduna repede din orasele in care s-au stabilit si joaca impreuna. Asa a fost si in cazul turneului de la Arad. Au sosit sambata seara toti in Arad, de aceasta data impreuna cu o echipa de fete adunata ad-hoc de prin Ocna Mures, Bucuresti si Bistrita. A doua zi pe teren ele jucau pentru prima data impreuna. Si aveau sa castige. Chiar locul intai.
Tot a doua zi au jucat in paralel si baietii care au castigat meci dupa meci intr-un maraton care a durat de la 10 dimineata pana la 7 seara. Insa varsta si-a pus amprenta in ultima parte a turneului. Au infruntat echipe mult mai tinere si spre sfarsit nu au mai rezistat. La final au ocupat locul patru. Oricum in ochii mei si in sufletul meu ei au castigat de departe locul intai. Locul intai la profesionalismul si tenacitatea cu care au jucat. Si fair-play-ul de care au dat dovada in anumite momente… Oricare dintre voi a-ti fi fost acolo alaturi de ei cred ca a-ti fi trait acele sentimente de mandrie, admiratie si bucurie pe care le-am trait eu, cand in toata sala sporturilor din Arad se auzea doar „Hai Ocna!”. A fost acolo Timisoara, a fost acolo Ineu au fost acolo echipe din Ungaria, dar nimeni nu a atras atata atentie ca cei din echipa din Ocna Mures. Sa fim mandrii ca suntem ocnamureseni si ca avem astfel de oameni.
Atat timp cat avem acesti oameni , fie ei Old Boys Ocna Mures, fie ei Traditii Uiorene, sau corul Dorulet, fie un profesor universitar pe undeva sau un Emil Huiculescu acolo in ceruri, Ocna Mures inca nu a pierdut. Trebuie sa luam exemplul lor si fiecare dintre noi sa facem ceva ca impreuna sa razbim. Nu exista sa avem astfel de oameni in jurul nostru si orasul sa fie asa cum il stim cu totii. Ati vazut un stup plin de albine si fara miere? Eu cred ca undeva e o veriga lipsa pe care trebuie sa o descoperim ca mai departe impreuna, sa traim fiecare zi din plin, fara suparari, lipsuri si necazuri.