Biserica Romanică din Uioara de Sus

Inaugurăm astăzi după cum anunţam zilele trecute o nouă rubrică intitulată Să ne cunoaştem oraşul .Periodic cu ajutorul dumneavoastră o să publicăm un articol cât mai documentat despre o clădire, un monument sau loc străvechi, orice este reprezentativ pentru oraşul nostru si din istoria căruia putem invaţa, noi tinerii mai ales, lucruri interesante.Primul articol care deschide această rubrică are un subiect interesant şi sunt sigur ca o să va capteze atenţia.

În oraşul Ocna Mureş, mai precis în cartierul Uioara de Sus, în apropierea reşedinţei nobiliare „Castelul Teleki” se află ruinele unei biserici arhaice. În documentaţia scrisă se atestă existenţa a trei etape de evoluţie a edificiului: etapa romanică, etapa gotică şi cea renaşcentistă. Se pare că prima  biserică, realizată in stil romanic, a fost construită în jurul anului 1296, sub patronajul Sfântului Mihai.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, Orbán Balázs vorbeşte în cartea sa,” Székelyföld leírása”,  de existenţa unei biserici de factură gotică, care deşi a suferit modificări păstrează încă elemente specifice stilului: ferestre ogivale si contraforţi, ce ilustrează o etapă de secol XIV. Conform acestuia biserica gotică, a fost ridicată peste cea romanică, folosindu-se ca material de construcţie, chiar piatra vechiului edificiu. Este posibil ca această nouă clădire, de secol XIV, să fi fost construită de Gálfi János.

Tot din scrierile lui Orbán Balázs aflam , că sub biserică se gaseă o criptă unde au fost înmormantaţi diferiţi propetari ai moşiei de la Uioara de Sus.

În anul 1848,în timpul revoluţiei, reşedinţa nobiliară a fost incendiată, find distrusă aproape în totalitate. Se pare că aceeaşi soartă a avut şi biserica, criptă a familiei nobiliare. Mai ramasese, o singură bucată de piatră funerară, ce aprţinea lui Mészáros Györgyé (cel care a deschis minele de sare).

O altă descriere, ce prezinta ruinele bisericii, zugrăveste imaginea unor ziduri de piatra si a unei clopotniţe situată deasupra traveii din mijlocul tribunei. Clopotniţa prezintă la etaj, ferestre geminate, cu capiteluri cubice. Sub tribună se pastra încă vechea boltă cilindrică, ca şi în traveele laterale. Altarul romanic, semcircular, fusese înlocuit cu unul poligonal, de factură gotică, luminat prin ferestre bipartite. Portalul cu formă dreptunghiulara , chenar şi nişe deasupra arhivoltei amintea de perioada renascentistă.

Astazi din biserică au ramas doar cateva ziduri.Se poate citi înca planul simplu, dreptunghiular, locul accesului principal, pe faţada de vest, şi existenţa unei ferestre, închisa în arc frânt, realizată din zidărie de carmidă, ce lumina cândva traveea de nord a bisericii.

Orbán Balázs: Székelyföld leírása

Raluca Barbulescu, studentă la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti