Sa ne cunoastem orasul
Obiceiuri uitate. Sărut mâna, naşă, sărut mâna naşule!
Duminică, 13 martie, în jurul prânzului, vorbesc la telefon cu prietenul din satul Micoşlaca, sat aflat pe buza Mureşului, Emil Popa, şcolit în tainele construcţiei de maşini, atât la Ocna Mureş, cât şi în aulele universitare de pe Someş. După ce a primit patalamaua de inginer nu s-a despărţit de Mureş, mergând mult mai la vale, stabilindu-se în municipiul Arad, unde s-a specializat în fabricarea şi exportul de maşini unelte la Întreprinderea „Strungul” din oraşul amintit. Motivul discuţiei noastre a fost legat de evocarea obiceiurilor din ziua Lăsatului Secului pentru Postul Paştelui. Ne-am amintit cu mare plăcere cum noi, băieţii, ne pregăteam cu mult înainte pentru a întâmpina cu cele necesare această importantă zi. Şi aceasta din mai multe motive. Principalul motiv, după părerea noastră, era cel al obiceiului silitei. Acest străvechi ritual, păstrat cu mare sfinţenie de-a lungul vremii, are o semnificaţie aparte în ziua Prinderii Postului de Paşte. Grupuri mici de băieţi având asupra lor silita (un ghem de cârpe de mărimea unei mingi de handbal îmbibat în petrol sau motorină şi bine înfăşurat cu sârmă, iar apoi legat de un băţ de circa doi metri) urcau pe dealurile din apropierea satului şi le dădeau foc. După ce se lua distanţă unul de celălalt, ghemotoacele erau învârtite deasupra capului, iar flăcările deveneau mai mari, mai vii. Odată cu înteţirea focului, băieţii, prin strigăte, se adresau oamenilor locului, în special femeilor care au rămas în urmă cu lucrul. Parcă şi acum se mai aud din cuvintele ticluite şi spuse la repezeală cu voce tare: „La Mariţii în cămară/ Stau câlţii să iasă afară/ Câlţii nu s-au scărmănat/ Mariţii nu s-a măritat”. Alt prieten nu se lăsa mai prejos şi completa: „Din grădina lui Anica/ Toamna nu culegi nimica/ Aşa a mai trecut un an/ Şi Anca-i fără bani”. Din Dealul Bisericii din Ciunga se putea observa un adevărat spectacol de lumini interpretat de tinerii din satele Unirea, Vereşmort, Micoşlaca, Cisteiul de Mureş, care prin silitat îşi exprimau bucuria venirii primăverii şi, o dată cu ea, a Sărbătorilor de Paşti. După ce fiecare participant la acest străvechi obicei se asigura că ghemul din cârpe este stins, transformând în scrum până şi ultima scânteie, se îndrepta spre casă. Uliţa Mare, ca şi Uliţa Mică şi chiar locul de adunare al ciunganilor din Deluţ, degajau un aer cu miros înţepător de petrol şi motorină. Iar dacă îi priveai de aproape pe actorii din seara silitei, puteai să juri că aceştia au reparat o locomotivă cu aburi, după căneala avută pe mâini şi pe faţă. Uşor, uşor, mirosul de carburant învechit era luat de cel al preparatelor culinare. Iată un alt motiv pentru care se aştepta această zi deosebită. Practic nu era casă în care să nu sfârâie uleiul în tigaie pentru prepararea plăcintelor cu umplutură de brânză, nuci, dar mai ales cu sâlvoiz (gem de prune). După ce îşi făceau burta bocanc (vorba lui Gheorghe, sluga pădurarului), actorii serii adormeau buştean. Cei mai avuţi petreceau până în zori în compania muzicanţilor din sat. A doua zi, femeile amintite în strigătele băieţilor se interesau de cei care au îndrăznit să le aducă în atenţia consătenilor. De fiecare dată, batista a fost pusă pe ţambal! Din păcate, astăzi, obiceiul silitei pare a fi uitat. Din spusele Monicăi Podar, bunicuţa care are casa gard în gard cu a fratelui meu din Ciunga, am aflat că doar preotul satului, Ioan Oprean, a ieşit la silitat, cu nepotul său, încercând să reînvie această frumoasă tradiţie. Din păcate, gestul lui a fost urmat doar de o singură familie cu un alt nepot. În rest, beznă peste tot.
Trebuie să mai amintim că, în tradiţia românească, mai ales în sudul ţării, de lăsatul secului, finii vin la naşi cu sărut mâna şi cu plocon pentru a cere iertare dacă au greşit cu ceva în anul ce a trecut, iar naşii trebuie să-i omenească cum se cuvine. Şi acest vechi obicei a fost dat uitării. Încet, dar sigur, o dată cu depopularea satelor, prin plecarea tinerilor în lumea largă pentru un trai mai bun, dispar, rând pe rând, şi obiceiurile noastre tradiţionale, cele păstrate cu sfinţenie în satele româneşti.
Astăzi sunt mai actuale ca oricând versurile poetului Nicolae Dabija: „Ce bine-a fost când a fost rău:/ Muream pe-atunci de dorul tău;/ Era un timp care-a-ncăput/ Viaţa şi moartea-ntr-un sărut/ Totul pe-atunci părea nespus,/ Şi frunzele cădeau în sus,/ Şi timpul blând curgea-napoi,/ Iar Dumnezeu ţinea cu noi…/ Azi nu mă sting de dorul tău,/ Şi sunt bătrân ca Dumnezeu/ Gândind l-acele vremi divine…/ Ce bine-a fost când n-a fost bine!”
Apărut în revista Flacăra lui Adrian Păunescu martie 2016.
Articolele zilei
ANUARUL Școlii Medii (civile) de Stat din Ocnele Murășului pe anul școlar 1920-1921 – o pagină inedită din istoria învățământului ocnamureșan
Prin bunăvoința domnului Kolozsvari Csaba, administratorul site-ului Ocna Mureș Online, facem cunoscut celor preocupați de istoria orașului Ocna Mureș, un document extrem de interesant referitor la ”Școala Medie”. Anuarul acestei școli pe anul școlar 1920-1921 a fost publicat de Direcțiunea instituției în anul 1921.
Avem în față o sinteză a primului an școlar de după Marea Unire din 1918, în care Școala Medie funcționează ” ca o școală mixtă” cu predare în limba română.
Anuarul oferă date despre materialul propus spre studiu (programa analitică), examenele de la sfârșitul anului școlar, predarea religiei, modul de înscriere la Școala Medie, dar cele mai importante informații se referă la elevi, corpul profesoral și activitățile extrașcolare.
Elevii sunt prezentați nominal pentru fiecare din cele patru clase. Cei mai tineri care vor avea curiozitatea să acceseze paginile Anuarului s-ar putea să aibă surpriza să-și regăsească străbunicii sau bunicii, iar cei mai în vârstă, foarte probabil, părinții.
Între elevii premianți un nume mi-a atras atenția, Ana Litean care peste trei decenii a fost învățătoare în Războieni. Elevii înscriși la Școala Medie proveneau nu numai din Ocna Mureș ci și din alte localități ale județului, în special din cele limitrofe.
Fiind la început de drum ”Școala Medie” a avut în anul școlar 1920-1921 un număr restrâns de cadre didactice. Director a fost preotul Gheorghe Faina, iar profesori încadrați: Ioan Gherman, Nicolae Pintea, Ioan Ghiriș, Cornelia Moldovan, Ana Teodorescu, Modesta Castelletto. Remarcăm prezența profesorului de geografie și istorie, Nicolae Pintea autorul celei mai complexe monografii despre orașul Ocna Mureș, scrisă în anul 1941.
Dintre activitățile extrașcolare reținem organizarea serbărilor școlare ocazionate de sărbătorile naționale 1 Decembrie și 24 Ianuarie, sau aniversarea centenarului nașterii poetului Vasile Alecsandri (1820-1920), dar mai ales excursiile efectuate de profesori împreună cu elevi la Blaj, 15 mai 1921 și București, între 30 mai și 4 iunie 1921, ”excursii foarte instructive pentru elevi care s-au umplut de mândrie națională”.
Activitatea acestor inimoși dascăli în primii ani ai României Mari este un exemplu de bune practici pedagogice cu consecințe pozitive în dezvoltarea personalității elevilor.
Școala Medie de Stat a fost o intituție de elită în peisajul învățământului local. Din 1937 va funcționa sub denumirea de ”Gimnaziul Comercial Mixt”. După al doilea război mondial își va relua vechea denumire. Astăzi continuatorul acestei școli este Liceul Teoretic ”Petru Maior”.
Prin postarea pe site-ul orașului a primului Anuar al Școlii Medii (1920-1921) în anul Centenarului Marii Uniri ne facem datoria de onoare de a-i readuce în memoria colectivă pe cei care au deschis drumul învățământului românesc în localitatea noastră.
Aceștia, alături de învățătorii și elevii Școlii Primare de Stat ”Școala de sub Banța” căreia i-am dedicat o monografie specială au constribuit substanțial la imaginea socio-culturală a orașului Ocna Mureș de-a lungul timpului.
Împărtășim aprecierea concitadinului nostru, profesorul universitar Mircea Aurel Ciugudean: ”la mia de locuitori aveam cam același procent de oameni cu carieră, reușită ca și capitala ”. Acest bilanț se datorează și calității extraordinare a școlilor din oraș ”marea bogăție” a urbei noastre. Între acestea Școala Medie de Stat și-a câștigat un loc cu totul special, lucru demonstrat și de documentul prezentat în acest articol.
Profesor Pantilimon Popovici
Citește aici Anuarul Școlii Medii de Stat din Ocnele Murășului 1920-1921
Nu cred, sunt sigur că nu există vreun om din satul meu care în timpul copilăriei să nu fi căutat măcar o dată cuiburi făcute de diferite zburătoare, în care să găsească ouă de coţofană, cioară, guguştiuci, porumbei sălbatici, vrăbii, pupăză, mierlă, cinteză, ciocănitoare şi chiar uliu.
Satul meu, Ciunga, este înconjurat de dealuri, doar o mică latură are ieşire la râul Mureş. Aşa că, la ploi abundente, Valea Ciungii face prăpăd. Dintr-un firicel de apă se ajunge la inundarea caselor. Astfel, într-o vară, o ploaie scurtă, dar bogată în precipitaţii, a inundat şi casa vecinului nostru Pătru Savi.
După strânsul roadelor de pe câmp, acţiune la care participa toată familia, noi, copiii, aşteptam cu multă nerăbdare să vină iarna. Şi aceasta din două motive: în primul rând pentru a ne da cu sania şi a schia, iar în al doilea rând pentru a participa la tăiatul porcului, ritual rar întâlnit în toată lumea.
De cum îngheţa pământul, ne pregăteam săniile şi chiar schiurile. Pentru schiuri căutam cea mai dreaptă şi curată scândură, o tăiam la o lungime oarecare, apoi seara o fierbeam la un capăt, după care îi formam vârful. Mă chinuiam, dar nu trecea o iarnă fără să-mi confecţionez singur schiurile. Mai târziu, adolescent fiind, am primit de la o rudă o pereche de schiuri adevărate.
Mai zilele trecute am primit din orașul copilăriei mele un plic destul de consistent. De fapt era un mic pachet. A trebuit să merg la oficiul poștal de care aparțin pentru a-l ridica. Așa, ca într-o mică paranteză, nu vă spun la ce cozi trebuie să stai ca să intri în posesia corespondenței. Zeci de personae tinere, dar mai ales vârstnice, apelează zilnic la serviciile poștale de zici că-i ajun de mare sărbătoare. Nici vorbă. Mă număr și eu printre ultimii amintiți. Uit repede de cele întâmplate o dată cu desfacerea coletului (plicului), când am dat peste cele două cărți cu titlul “Biografii din Ocna Mureș”. Nu mai am răbdare și mă așez pe o bancă din părculețul aflat în fața poștei și răsfoiesc primul volum. Spre marea mea satisfacție am putut constata, fie și dintr-o sumară privire, cum un mic grup de intelectuali, format din prof. univ. dr. Mircea Ciugudean, poetul Nicolae Dobra și subinginerul Ioan Huszar, a gândit și a reușit să facă un lucru deosebit. Este vorba de așezarea în paginile cărții biografii ale unor personalități născute sau cu izvor de învățătură în școlile orașului Ocna Mureș. Am citit și recitit primul volum, prilej cu care am aflat date biografice a nu mai puțin de 35 de persoane cu însușiri și aptitudini deosebite, cu autoritate și prestigiu, care prin munca lor au contribuit la evoluția domeniilor în care au activat: tehnic, economic, social, științific, literar, artistic etc. Din cele 35 de biografii prezentate de neobosiții autori în primul volum, mai bine de jumătate îmi sunt apropiate pentru simplul motiv că se intersectează și cu viața mea. Prin ceea ce scriu acum încerc să mai completez, să mai adaug câte ceva la biografiile unor colegi sau prieteni apropiați.
Băile Sărate Ocna Mureș printre favorite la concursul Destinația Anului® 2026! Mai sunt câteva zile! Votează Băile Sărate Ocna Mureș!
Podium pentru Grupul de majorete „Cheers” Ocna Mureș la Concursul Național „Bucuria Dansului” Alba Iulia
Elevi ai Liceului Tehnologic Ocna Mureș – Viitorii lăcătuși mecanici în plină formare!
15-16 mai 2026: Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș. Programul complet
SC ORMIS SRL angajează manipulant marfă
Comuna Noșlac și Consiliul Local al comunei Noșlac organizează licitaţie publică pentru închirierea unor suprafețe de pășune extravilan, domeniul public al comunei Noșlac
DSP Alba: Care sunt izvoarele cu apă potabilă din judeţ şi sursele nerecomandate pentru consum
Elevi ai Liceului Tehnologic Ocna Mureș – Viitorii lăcătuși mecanici în plină formare!
Băile Sărate Ocna Mureș printre favorite la concursul Destinația Anului® 2026! Mai sunt câteva zile! Votează Băile Sărate Ocna Mureș!
15-16 mai 2026: Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș. Programul complet
Lansare de carte la Ocna Mureș. Preotul Cornel Marcu și-a prezentat patru din volumele dânsului la biserica în care a slujit vreme de mulți ani
Arme, unelte și podoabe vechi de 3200 ani descoperite în apropiere de Ocna Mureș
Ocna Mureș a primit finanțare PNRR pentru centrul de colectare a deşeurilor prin aport voluntar
BLACK FRIDAY 2020: Marile magazine se întrec în oferte
