Chris Simion despre întâlnirea de la Ocna Mureş „Au meritat cei 270 km dus-întors pentru această întâlnire minunată între suflete”

Chris Simion scriitoare şi regizor de teatru s-a aflat într-una din zilele trecute la Ocna Mureş unde s-a întâlnit cu liceeni, cadre didactice şi oameni de cultură din oraş, interesaţi de un dialog literar prilejuit de turneul pe care Chris l-a făcut prin toată ţara pentru a-şi promova cartea „40 zile”.

În teatru, Chris Simion este cunoscută ca un regizor de avangardă. Spectacolele ei reprezintă provocări atât pentru actorii cu care lucrează, cât şi pentru spectatorii care îi urmăresc poveştile.Chris Simion şi-a provocat şi cititorii. Noul său roman „40 de zile”, l-a lansat printr-un turneu unic în România: 40 de zile, 40 de oraşe, 40 de librării, 40 de întâlniri cu cititorii. În acest turneu a primit o invitaţie de a veni şi la Ocna Mureş şi iată, s-a ţinut de promisiune.

„Miercuri dimineaţă, la Liceul Teoretic „Petru Maior”, am petrecut un moment superb alături de Chris Simion. A fost un moment scurt, dar deja întipărit în inimile noastre. O speranţă şi o încântare pentru sufletele tuturor celor ce au venit să o întîlnească. Îi mulţumim mult.” ne-a mărturisit cineva care a asistat la întâlnire.

Iată ce ne-a declarat Chris Simion:

” Dacă tot sunt la Sibiu la Festivalul de Teatru…am dat o fugă la Ocna Mureş să-mi ţin promisiunea. Când eram în timpul lansării romanului „40 de zile” am primit câteva propuneri de a face lansarea cărţii şi în locuri care nu erau trecute pe harta celor 40 de oraşe. Una dintre invitaţii a venit din partea elevilor din Liceul Teoretic „Petru Maior” din Ocna Mureş. Si de această dată (ca şi la multe din cele 40 de lansări pe care le-am avut în perioada 1 martie – 9 aprilie) am avut parte de o întalnire specială. Adolescenţi între 16-18 ani, frumoşi prin maturitatea framântărilor lor şi prin firescul de a vedea viaţa fără teamă…mi-au reconfirmat ca sunt o generaţie în care pot să pariez cu toată convingerea. Nu sunt aşa cum îi radiografiază profesorii. Dau senzaţia că sunt superficiali pentru că aşa ştiu să se apere şi aleg să fie obraznici atunci când adultul nu le câştigă interesul şi încearcă să îi umilească. Am plecat de acolo şi unii şi ceilalţi cu zâmbetul pe buze şi cu dor de a scormoni mai departe în suflet şi minte. Ne-am determinat unii pe altii şi ne-am deschis pofta spre căutare. Căci aşa cum le-am mărturisit şi lor…cred că unul dintre cele mai frumoase atribute ale omului rămâne „curiozitatea”. Au meritat cei 270 km dus-întors pentru această întâlnire minunată între suflete.”