Covor roşu pentru nonagenara MARIA CIORTEA, medic pediatru din Ocna Mureş

Acum 40 de ani eram tânără mămică şi aveam nevoie pentru băieţelul meu, Ionuţ – în vacanţă la Uioara, de asistenţă medicală de specialitate. A venit la noi Doamna doctor CIORTEA. Fiul meu – acum bărbat în toată puterea cuvântului – a fost unul dintre zecile şi zecile de copii din Ocna Mureş de care această neobosită doctoriţă ce se deplasa cu bicicleta, s-a ocupat.

          Doamna Ciortea nu a fost singurul medic pediatru din oraş, care prin cunoştinţele de specialitate şi promptitudine a adus sănătate micilor pacienţi sensibili şi plăpânzi, iar părinţilor lor, linişe şi speranţă. Dr. Maria Ciortea traversa oraşul în lung şi-n lat şi-i recunoşteai silueta zveltă care pedala pe vreme bună ori pe vreme rea, pe soare ori pe vânt şi ploaie, acolo unde era aşteptată. A făcut asta, zeci de ani.

          Azi, cu aceeaşi siluetă subţire, înaltă de statură, doar puţin adusă de spate unde-şi poartă cei 90 de împliniţi de Sf. Gheorghe, se deplasează curajoasă sprijinindu-se uşor într-un baston.

Nu ştiu dacă este cea mai vârstnică persoană din Ocna Mureş, dar sunt convinsă că – pentru trăsăturile care i se pot recunoaşte lesne acum – i se potrivesc numai calificative la superlativ. Mă refer la cultura sa istorică şi religioasă privitoare la neamul nostru, stocate într-o memorie bine antrenată. Apoi mă refer la limbile străine pe care le vorbeşte şi chiar le predă; de asemenea, la răbdarea ei de a comunica adecvat şi nuanţat, după nivelul interlocutorului. Se ocupă de grădina de flori şi nu numai. Subliniez curajul său de a spune lucrurilor pe nume, fără ocolişuri, aşa cum a acţionat în profesia de medic pediatru.

          Dacă are defecte ? Defecte am eu, care nu am reuşit să-i descopăr toate calităţile. Despre defectele acestui distins medic şi intelectual din Ocna Mureş, ar avea dreptul să vorbească doar acela care ar depăşi-o în calităţi, la 90 de ani.

          Am impresia că sunt mulţi locuitori în Ocna Mureş care cred că istoria oraşului începe cu ei. În categoria acestora l-aş include şi pe trecătorul anonim pe care l-am auzit spunând „aici locuieşte Ciortioaie”. Pentru acesta, Ciorteoaie nu este decât un punct de referinţă pe panta Hagăului. Nu l-aş acuza de lipsă de respect ci l-aş suspecta mai degrabă de ignoranţă. Doar că, în cazul acesta, informaţia ar trebui să vină către poporul mai tânăr, de la conducătorii oraşului printr-o acţiune constantă de cinstire a oamenilor care au servit comunitatea oraşului indiferent în ce branşă au lucrat.

          Rangul profesional universitar pe care l-am atins nu mă împiedecă să întind simbolic covorul roşu pentru rolul pe care această distinsă Doamnă l-a avut pentru sănătatea copiilor, de fapt, pentru sănătatea comunităţii oraşului.

Duminică 3 august, am condus-o pe Doamna doctor Maria Ciortea din centrul oraşului de la biserica greco-catolică până acasă, în panta dinspre Uioara de Sus. Am condus-o, nu c-ar fi avut nevoie de ajutorul meu, căci vederea-i este bună fără ochelari iar pasul sigur, uşor susţinut de baston – ci mai degrabă din motivul egoist de a o asculta vorbind despre subiecte pe care nu le găseşti în memoria şi inteligenţa oricui. Când a început drumul în rampă, m-am oprit de mai multe ori să-mi scutur sandalele de pământul şi petricelele care-mi intrau de pe drumul zdrenţuit ce ar fi trebuit să fie trotuar asfaltat. Doctoriţa străbate frecvent în sus şi-n jos acest drum desfundat care pentru oricine, indiferent de vârstă, este o capcană în care-ţi prinzi paşii. Doctoriţa nu mi s-a plâns; profesia de medic pediatru nu i-a permis tânguieli şi văicăreli, ci i-a imprimat o atitudine dârză, curajoasă. Multă lume locuieşte la blocuri în zona aceea şi mulţi fac drumul de la Uioara de Sus, trebuind sa intre pe carosabil, ca în poza cu căruciuorul cu bebeluşi. Dar chiar dacă numai doctoriţa Ciortea ar locui acolo, conducerea administrativă a oraşului tot ar trebui să se grăbească să asfalteze trotuarul, arătând astfel, un minim semn de respect pentru acest distins personaj – stâlp al comunităţii oraşului.

E o chestiune de plan?  De material ? De bani? Ei bine, atunci opţiunea rămâne COVORUL ROŞU căci acesta este cu adevărat lucrul care i se potriveşte medicului pediadru nonagenar Maria CIORTEA din Ocna Mureş.

Prof. Univ. Dr. Maria Dipşe

www.dipse.ro