CECILIA NICULINA CARAGEA – Consultant în comunicare şi branding

Pot să spun că am avut fericirea să mă nasc în satul Războieni-Cetate şi să urmez şcoala din Războieni-Cetate, iar apoi Liceul de Chimie Industrială din Ocna-Mureş, Facultatea de Matematică din Timişoara şi Facultatea de Filosofie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, unde am absolvit şi masteratul în filosofie, pentru ca apoi să susţin mai multe cursuri şi seminarii, să lucrez ca redactor, redactor-şef şi director editorial la mai multe edituri de carte şi de presă, să public în calitate de editor mai multe sute de cărţi şi peste 20 de cărţi ca autor, pentru ca din 2002 să înfiinţez şi să conduc agenţia de PR (public relations) ARENA Communications şi apoi pe cea de branding Brander. The Original Brander, care numără deja între clienţii lor mai multe zeci de firme importante, atât străine, cât şi româneşti. Sunt deja peste patru ani de când, printre alte publicaţii online, am înfiinţat şi revista Dacic Cool care a depăşit demult o mie de cititori pe zi şi are sute de contributori din întreaga ţară. Această activitate mi-a adus şi nenumărate participări la cele mai diferite emisiuni de radio şi TV. Iar fiecare zi aduce noi şi noi proiecte.

Proiectul meu de suflet este Dacic Cool. De unde această îmbinare de nume, Dacic Cool, veţi întreba? Dacic nu este pentru mine un simplu cuvânt, ci un concept extrem de profund, de bogat în înţelesuri şi extrem de drag sufletului meu. Este în acelaşi timp un lucru direct legat de un om minunat, de un dascăl excepţional pe care, printre mulţi alţi dascăli în faţa cărora mă plec şi astăzi cu smerenie, mi l-a hărăzit Dumnezeu să-mi orienteze paşii primilor ani de şcoală, domnul profesor Pantelimon Popovici, un om cu adevărat deosebit, un profesor minunat, dar, în acelaşi timp, un adevărat savant care şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării vestigiilor arheologice din jurul localităţii Războieni-Cetate, din judeţul Alba. Vorbesc despre domnia sa pentru că fără lecţiile lui atât de vii şi de interesante care se continuau de atâtea ori pe teren, în căutarea a noi vestigii, sau în imensa colecţie de obiecte din vremea dacilor, a romanilor sau – chiar mult mai vechi – din perioada neolitică, fără patosul lui atât de contagios, cu siguranţă, formarea noastră, a elevilor lui, nu ar fi fost aceeaşi. Şi nici nu pot să-mi imaginez cum aş putea fi eu astăzi dacă nu beneficiam de îndrumarea acestui om minunat. Dar acest om minunat nu trăia doar pasiunea descoperirilor arheologice, ci, în egală măsură, trăia cu pasiune pentru noi, pentru a ne forma ca adevăraţi români, ca oameni responsabili şi cu frica lui Dumnezeu. Iar învăţăturile lui de viaţă erau întărite de cele ale istoriei şi de minunatul său exemplu personal. Pentru că şcoala nu înseamnă doar informaţie, nu înseamnă în primul rând informaţie, ci formaţie, formaţia ta ca om…

Am privit, am vrut să privesc şi am fost interesată să privesc tot timpul spre viitor, dar am învăţat repede că acuitatea, forţa şi claritatea acestei priviri nu o obţii decât din înţelesul şi din pătrunderea ta asupra trecutului. De aici, un interes crescut pentru istoria noastră, şi, în acelaşi timp, pentru modul în care putem pătrunde înţelesurile mai profunde ale acestei lumi. Am încercat însă să rămân întotdeauna ancorată în prezent şi într-un univers al deschiderii, capabil să depăşească barierele geografice, politice sau culturale. O deschidere optimistă, participativă, capabilă de a-şi păstra în permanenţă întreaga disponibilitate spre noi experienţe, spre noi zări, înţelesuri şi simţiri. Pe scurt, cool, un termen sub farmecul căruia a pornit cavalcada globalizării. Astfel, deschizând ochii dintr-o profundă ancorare dacică spre un viitor cât se poate de cool, trecutul şi viitorul s-au îngemănat pentru mine în ceea ce s-a constituit ca un adevărat concept, Dacic Cool. Sub presiunea, farmecul şi irezistibila lui fascinaţie, am iniţiat proiectul Dacic Cool, poate şi datorită nenumăratelor scrisori pe care le primesc zilnic din întreaga ţară de la oameni minunaţi care privesc cu aceaşi dragoste, elan şi speranţă, legătura lor cu istoria noastră, cu minunatele ţinuturi

dacice şi în acelaşi timp necesara noastră deschidere spre viitor.

Am cunoscut, în copilărie şi în adolescenţă, perioada atât de sumbră a anilor ’80. Natura şi sufletul cald al oamenilor m-au ajutat să depăşesc acei ani, fără ca negura grea să se aşeze peste sufletul şi visele mele. După anii de liceu – de care îmi amintesc cu drag şi astăzi, după lecţiile minunate ale profesorilor mei de la Liceul de Chimie Industrială din Ocna Mureş, m-am refugiat în universul pur al matematicii spre care mă împingea nevoia mea acerbă de ordine, de ieşire din arbitrariul politic, din precaritatea vieţii cotidiene. Evenimentele din decembrie ’89 m-au înflăcărat ca pe majoritatea tinerilor acelor ani, iar mai apoi am urmat Facultatea de Filosofie, încercând să găsesc înţelesuri neînţelesului… Am dobândit cunoştinţe, experienţa unui antrenament intelectual, dar am simţit că am rămas departe de a afla răspunsurile la întrebările ce mă frământau şi mă împingeau înainte…

După terminarea studiilor, am lucrat ani de zile pentru diverse publicaţii sau edituri, am coordonat reviste şi programe editoriale. Dar, simţind şi nevoia interacţiei directe şi nemijlocite cu cei puţin mai tineri decât mine, mi-am dedicat o bună parte a timpului şi activităţii universitare, propunând şi ţinând noi cursuri şi seminarii la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Cluj-Napoca.

În tot acest iureş, s-a clarificat pentru mine şi s-a cristalizat importanţa comunicării sub nenumăratele ei forme moderne. În acei ani, termenul devenit astăzi atât de comun, acela de PR, era nou, proaspăt şi extrem de provocator. Am înfiinţat agenţia de relaţii publice, ARENA Communications. Pentru aceasta a trebuit să pătrund în lumea business-ului, în universul brandurilor cu toate provocările şi satisfacţiile lui. Este un univers în care nu poţi să pătrunzi dacă nu ai înţeles oamenii cu interesele, judecăţile şi psihologia lor, dar este un univers aparte cu nenumărate provocări noi. Trebuie să înţelegi brandul pentru care vrei să lucrezi, filosofia şi specificul lui, publicul căruia i se adresează. Menirea ta ca om de PR şi comunicare este să înţelegi în egală măsură brandul şi publicul lui, propriile lor interese şi aşteptări,  şi să  asiguri o comunicare  bidirecţională, spre  binele şi

folosul ambilor, atât al brandului, cât şi al publicului.

Poate, în mod paradoxal, drumul, aparent atât de puţin coerent (matematică, filosofie, activitate didactică, presă etc.), îmi apare astăzi ca necesar, bine structurat şi singurul posibil care mă putea aduce în situaţia de a mă ocupa cu succes de imaginea atâtor branduri noi sau deja de notorietate şi la al căror succes am avut ocazia şi bucuria să contribui şi eu. Dar, dacă activitatea de PR şi comunicare din cadrul agenţiei ARENA Communications m-a fascinat şi continuă să mă fascineze cu toate provocările şi satisfacţiile ei, înfiinţarea Dacic Cool este cu totul altceva… În ultimă instanţă, este tot comunicare. Dar, înainte de toate, este încercarea de a săpa împreună în trecutul şi în viitorul nostru.

                                                        Cecilia Caragea

Dascălul său, prof. Popovici Pantilimon, îi face următoarea caracterizare definitorie: „Personalitate complexă, ancorată în domenii aparent contradictorii (matematică, filozofie, literatură, artă, ziaristică, istorie, comunicare) Cecilia Caragea este înainte de toate un spirit umanist, rezultat al unor lecturi profunde începute de pe băncile şcolii generale şi continuate pe tot parcursul devenirii profesionale. Atentă la detalii, meticuloasă, volubilă, mereu optimistă, cu o dicţie cizelată, Cecilia Caragea este un interlocutor agreabil. Un dialog cu dânsa este o oază de relaxare, dar şi o călătorie plăcută în varii spaţii culturale. Într-un timp în care specializarea se impune de la sine prin apariţia unor domenii de nişă, Cecilia Caragea rămîne fidelă culturii enciclopedice şi valorilor morale perene. Stabilită de mai multă vreme în Bucureşti, nu uită locul de unde a plecat, satul natal, un spaţiu impregnat de istorie, anii de şcoală parcurşi la Războieni şi Ocna Mureş. Recunoştinţa şi respectul, azi “flori” atât de rare, le găsim cultivate în tot ce întreprinde doamna Cecilia Caragea. Le identificăm în primul rând în valorizarea reperelor identităţii noastre şi promovarea acestora în spaţiul economic şi cultural ori de câte ori are aceste oportunităţi. Discreţia şi modestia conturează o personalitate care şi-a făcut din muncă un crez, o personalitate care face cinste comunităţii din care s-a ridicat până la statutul actual”.