FLAVIU-MIRCEA BOCOŞ – profesor gradul I

S-a născut la 1 Noiembrie pe valea Someşului Mic, într-un mic sat – Bonţ (comuna Fizeşul Gherlei), judeţul Cluj, dintr-o familie numeroasă, care preţuia educaţia şi valorile naţionale. Părinţii i-au insuflat dorinţa de a cunoaşte, de a se forma şi de a-şi valorifica vocaţia didactică, astfel că a urmat Şcoala Pedagogică din Cluj-Napoca (1955) şi a lucrat o perioadă ca învăţător. Ulterior, a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Geografie-Biologie, promoţia 1965.

Personalitatea sa este legată de oraşul Ocna-Mureş prin faptul că în perioada 1967-1980 a ocupat funcţia de director la Şcoala Generală nr. 1 (actuala „Lucian Blaga”). A făcut parte din generaţia mai tânără la acea dată, când a preluat conducerea şcolii la care funcţionau numeroşi învăţători, existând câte 4-5 clase paralele la ciclul primar. În calitate de cadru didactic, de manager de şcoală, dar şi de cercetător în domeniul geografiei, s-a remarcat prin iniţiative profesionale şi de cercetare individuale şi colective, precum şi prin deschiderea manifestată pentru asigurarea avansării în cunoaştere. Toate acestea au făcut posibile contribuţii la dezvoltarea mediului curricular al şcolii, dar şi a mediilor curriculare exterioare şcolii. Amintim, în acest sens, câteva din meritele sale.

A căutat să insufle noul şi modernul în activitatea didactică şi managerială, prin introducerea noilor orientări, prin organizare de dezbateri şi susţinerea unor referate tematice în cadrul Consiliilor Profesorale, Cercurilor pedagogice şi Instruirilor metodice.

Având preocupări speciale în domeniul pedagogiei şi al didacticii specialităţii, a elaborat şi susţinut lucrări metodico-ştiinţifice la diferite manifestări educaţionale, cum ar fi: lucrarea „Cunoaşterea particularităţilor individuale ale elevilor”, la Simpozionul Naţional al directorilor de şcoli din 1970 de la Alba Iulia, referate la întâlnirile simpozionale cu profesorii de geografie de la Ocna-Mureş, Câmpeni, Sebeş, Blaj. A fost cooptat în colectivul judeţean de elaborare a manualelor şcolare de Geografie pentru clasele III-IV, având în vedere noua reformă administrativă şi necesitatea manualelor pentru cunoaşterea judeţului Alba.

A elaborat lucrarea metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I cu titlul „Condiţiile fizico-geografice din zona Ocna-Mureş” (1973), care a deschis drumul unor cercetări de geografie locală, destinate prospectării evoluţiei fenomenelor naturale în zonă (vezi lacurile sărate din Ocna-Mureş).

A manifestat interes pentru cunoaşterea trecutului localităţii şi a încercat să contribuie la construcţia peisajului urban, întrucât oraşul nu a dispus de adevărate monumente culturale, pe care le-ar fi meritat. În acest sens, în anul 1968, a amplasat în faţa şcolii generale doi lei funerari din granit, aflaţi în zona Cisteiului de Mureş şi care se găsesc înregistraţi la Direcţia Monumentelor judeţului Alba. Tot în acea perioadă a recuperat din zona stadionului o statuie din calcar, de 2 m înălţine, simbolizând eliberarea umană.

Deschiderea spre valorile culturale şi naţionale s-a manifestat prin constituirea de formaţii conduse de cadre didactice specializate: corale, de dansuri populare, de balet, instrumentale, formaţii care au cucerit locuri fruntaşe în competiţiile judeţene şi naţionale. De asemenea, a susţinut constituirea unui cor format din cadre didactice ale şcolii generale şi ale altor şcoli din oraş.

În perioada în care a fost director, a contribuit la construirea noului local al şcolii, situat pe strada Brazilor, dat în folosinţă în anul 1971. Acest local a fost aprobat de către conducerea judeţului Alba – mai nou înfiinţat, în 1968, în urma surpării a trei săli de clasă (localul vechi se afla în prima zonă de periclitate).

Ca o încununare a activităţilor didactico-educative şi în slujba comunităţii, cadrele didactice de la Şcoala Generală.nr. 1, cu sprijinul celor de la liceele din localitate, au sărbătorit în noiembrie 1976, Centenarul şcolii, având ca bază o serie de documente curriculare (cataloage şi foi matricole) existente în arhiva şcolii şi datând din 1876. Acestui eveniment educaţional, cultural şi comunitar i s-a dat importanţa cuvenită din partea corpului de cadre didactice, a edililor oraşului, a Inspectoratului Şcolar Judeţean şi a conducerii judeţului, el rămânând marcat în inimile cadrelor didactice, ale elevilor şi ale concetăţenilor.

După ani, Şcoala Generală nr. 1 a fost denumită Şcoala Generală „Lucian Blaga”. Profesorul Flaviu-Mircea Bocoş a contribuit la stabilirea acestei denumiri, luând în considerare legăturile poetului şi filozofului Lucian Blaga cu oraşul Ocna-Mureş şi cu localitatea Uioara de Jos (Ciunga). Avocatul şi consilierul filozofului în probleme mai delicate a fost băştinaşul Bazil Gruia.

În perioada de directorat a stabilit relaţii profesionale şi umane armonioase, foarte bune cu managerii celorlaltor instituţii de învăţământ, cu administraţia locală şi cu reprezentanţii unităţilor economice. A fost preocupat de cunoaşterea atât a prezentului, cât şi a trecutului istoric al instituţiilor educative, culturale şi economice. Cu deosebire, având în vedere formaţia sa de geograf, a fost preocupat studierea purităţii produselor sodice ale combinatului din localitate (denumit iniţial, în 1896, Solvay) şi de exploatarea sării prin sonde – printre primele din ţară şi din Europa, avându-i ca autori pe inginerul Dima şi pe un priceput maistru localnic – Hopârtean.

Anii petrecuţi în învăţământ în acest orăşel mureşean şi mai ales dăruirea cu care a slujit învăţământul ocnamureşean, l-au transformat într-un fiu adoptiv şi i-au lăsat amprente favorabile asupra tuturor dimensiunilor personalităţii.

Priveşte în urmă cu mândrie, cu satisfacţia eforturilor încununate de realizări profesionale şi manageriale şi cu bucuria trăirii unor experienţe educaţionale benefice cu colegii şi cu elevii, într-o perioadă destul de îndelungată de timp, într-o localitate cu un trecut istoric zbuciumat, cu un prezent economic zbuciumat, dar care merită un viitor mai bun.

Prof. Mircea Aurel Ciugudean