Suntem şi pe:

Articolele zilei

ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI ÎN VIZIUNEA TINERILOR DIN LICEUL TEORETIC “PETRU MAIOR” OCNA MUREȘ, ÎN ANUL PANDEMIEI DE COVID – 2020

Publicat

- 567 vizualizări

“Și totuși există iubire

Și totuși există blestem

Dau lumii, dau lumii de știre

Iubesc, am curaj și mă tem.”

            Sunt versurile lui Adrian Păunescu, care se potrivesc perfect pentru ceea ce vreau să redau în rândurile următoare.

            Am lansat zilele trecute o provocare unor elevi din clasa a XII-a C, în care le ceream să își exprime un punct de vedere referitor la importanță și semnificația Sărbătorii Zilei Naționale a României în acest context pandemic, pe care îl trăim cu toții, de mai multe luni.

            Am primit niste păreri, pe care le consider adevărate învățături venite de la fiecare în parte. Asta m-a făcut să cred cu tărie că există speranță, că există viitor pentru țara asta, pentru orașul ăsta, atâta vreme cât există niște tineri care gândesc, simt și trăiesc cu adevărat pentru niste valori si idealuri. Orice alte cuvinte ar fi inutile, deci mă rezum, doar la a cita din spusele elevilor noști.

            “Frica este normală, dar panica de care am avut parte în ultimele luni este caracteristică societăților slab educate și care nu au exercițiul acțiunii comunitare…Anul acesta vom fi “Mândru ca sunt român” doar pe social media, unde multi cred că își vor exprima nemulțumirea față de conducerea țării și de modul în care trateaza această problemă. Consider că anul acesta vom realiza si se va demonstra cu adevarat cât de români suntem.” – DENISA PAVEL

            “În mine, ca tânăr român,perioada asta, la fel ca evenimentele care au zguduit din temelii România, apare sentimentul taciturn că românii suferă de blazare, de o indiferență acută în ceea ce îi privește pe semenii lor, și de un egoism atroce. Am întâlnit români fericiți, care cred cu tărie că pandemia nu-i împiedică să își cinstească țara,dar și români care cad în patima propriilor principii denaturate, principii care își pierd fondul. Apare voluptatea de a ne mărturisi dezastrul specific “numai în România se poate întâmpla așa ceva”, “ce să aștepți de la o țară care trăiește încă în trecut”. Așa cum spunea și marele filosof Cioran, și care se potrivește cu situația actuală “Românii se lichidează în fața lor înșiși, fără niciun orgoliu, și auto-disprețul de care dăm dovadă cu toții, ne încântă fără satisfacții mari, rămânând în limitele scepticismului.” Deși la români, o luciditate acută, un spirit critic de la natură este garantul unui “titlu de glorie”, el își pierde valoarea, devenind permanentă, moleșindu-ne. De ce să nu ne folosim de această luciditate, de această conștientizare a neantului țării, a faptului că din vina noastră aceasta își pierde ițele, pentru a ne trezi și a ne mântui până la epuizare în creuzetul spiritului românesc, fără a ne mai fi teamă să renaștem din cenușă ca pasărea Phoenix..?

            Sper din suflet, ca pandemia, să fie o încercare în sens pozitiv pentru spiritul patriotic al fiecăruia. Să tânjim după iubita noastră țară, independentă și suverană și toată splendoarea și libertatea ei, și să devenim mai buni. Să ne dăm seama că a fi român este de preț!” – IULIA MASTAN

            “Oamenii sunt copleșiți de situația țării. În locul tricolorului, astăzi ei ridică stindardul alb, iar dacă ne gândim la situația cea mai actuală în care ne aflăm, mai ridicăm numai steaguri negre pentru cei care mor. La fel este și imnul cu care ne mândream odată, căci pentru mulți a devenit doar un cântec scârțâit pe o vioară, câteva cuvinte pe o linie melodică care nu îți trezesc nici un sentiment. Am luat atitudinea de învinși, ne-am predat în fața neputinței, a corupției, am uitat învățăturile din trecut și cel mai important, nu ne mai amintim prin ce am trecut și cine am fost cândva ca și popor. Pe lângă acestea, oamenii confundă evenimentul în sine cu situația țării actuale. Dacă e să întrebi, primești răspunsuri vagi pledate ca și autoapărare prin victimizare pentru indiferență sau ignoranță. Ori dacă nu avem bani sau nu ne merge bine, nu putem fi mândrii că suntem români. Ziua României este despre bucuria faptului că în 1918 au luat sfârșit încercările de unire a țării.
Mulți s-au zbătut să întregească țara, să avem noi astăzi un pământ. Le suntem datori cu recunoștința. “N-aș schimba săraca Moldova nici pentru întâiul tron din lume.” a spus Mihail Kogălniceanu cândva. La fel de conștienți ar trebui să fim și noi de locul în care am fost așezați încă de la începuturi. Să ne trezim, toți într-o strânsă unitate, să ne luăm mâna de mână, frate cu frate, să strigăm, să răsune prin munți și văi ,,Sunt mândru de țara mea! La mulți ani, Românie!”.” – CORDEA ADRIANA

            “Spiritul patriotic nu este redat de o paradă la Alba Iulia sau în alte orașe ale țării. Spiritul patriotic trebuie să îl avem în noi. Să ne bucurăm pentru Unirea României Mari… Poate vom vedea ceea ce trebuie. În primul rând nu toți oamenii mergeau la Alba Iulia să vadă parada. Eu, spre exmplu nu am fost niciodată. Mereu am stat acasă și m-am uitat la televizor. Care e diferența? Niciuna. Trebuie să fii superficial , să spui că nu vom mai simți această zi, doar pentru că nu există paradă și defilare.” – ROBERTA SANISLAV

            “Această pandemie ne-a zdruncinat din toate  încheieturile, ne-a afectat atât de mult, încât ne arată adevărul, ne determină să ne întoarcem spre esență, să realizăm ce am pierdut… Vom resimți accentuat sacul de plumb pe care îl cărăm. Poate în acest mod vom fi puțin mai uniți. Poate…” – CATINCA MARTIN       

             “Să privim puțin la anul 1918. Să ne întoarcem într-o perioadă asemănătoare, când o epidemie dă năvală peste întreaga lume. Gripa spaniolă din 1918, nu a împiedicat Marea Adunare Națională. Românii au mers acolo, au făurit idealul de unitate națională, „purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei”. Ideea de izolare, de a nu călători, nu exista. Dar, trecând peste 100 de ani de atunci, vremurile sunt radical schimbate

            Într-un secol în care tehnologia a evoluat la superlativ, putem privi, sărbători Ziua Națională din proprile case. Situația delicată în care ne aflăm în acest moment ne constrânge să lăsăm manifestațiile, sărbătoarea, intâlnirea dintre noi, românii, în favoarea separării in grupuri restrânse, timpului petrecut cu cei aproape nouă, cu familia. Ne vom simți poate mai singuri, în fața unui ecran, unde vom privi cum parada militară va defila cu măiestrie, la fel ca în fiecare an. Desigur, nu vom putea fi acolo, să îi slăvim, să îi admirăm. Dar, ne vom gândi la ei. Ne vom gândi la eforturile lor de a ține această țară sănătoasă și puternică.

            Să trăim cu speranță, cu optimism, cu viziunea unor vremuri mai bune care vor veni. Este greu, greul e inevitabil, greul ne face oameni si tot greul ne îmbărbătează. Istoria acestui popor ne-a demonstrat asta. Suntem un popor puternic, noi românii. Avem putere și o valoare imensă care trebuie să iasă la iveală și să se materializeze în cele mai temeinice roade.” Căci, “Azi singuri noi, românii/Suntem în ea stăpânii,/Sus inima, români!” (G. Coșbuc). – MARIA VLEZAN

ÎNCĂ, ÎN OCNA MUREȘ NU S-A STINS LUMINA!

LA MULȚI ANI, ROMÂNI!

Prof. Corina Oniga

Publicitate

Top articole ultimele 30 zile


AiudulMeu | La Târnăveni

Copyright © 2020 Powered by First design