În data de 22.12.2011 vom şti cu siguranţă că se împlinesc 12 luni, adică un an de la fenomenul neplăcut a scufundării supermarketului PLUS în craterul nou apărut şi umplut cu soluţii saline format prin prăbuşirea terenului din zona minei Ştefania ( Regina Maria, zis şi 23 August). La aceaşi dată, dar acum  22 de ani a avut loc Revoluţia din 22 decembrie 1989. Dacă sacrificiile revoluţionarilor au adus libertatea prin alungarea comunismului, eliberarea de dictatura ceauşistă şi făurirea unui stat democratic, au realizat speranţa de mai bine chiar dacă nu pentru toţi s-a realizat un trai mai bun, mai prosper. În schimb de un an de zile cetăţenii oraşului Ocna Mureş privesc neputincioşi la lipsa de reacţie a autorităţilor în încercarea de a reabilita oraşul. Din păcate aşa am fost obişnuiţi ,,să aşteptăm să vină alţii să ne spună ce să facem’’. La ora actuală probabil se aşteaptă soluţiile experţilor de la Facultatea de Geologie şi

Geofizică Bucureşti pentru stoparea fenomenului de prăbuşire a zonelor din jurul câmpului de sonde şi măsuri de consolidare. S-ar putea să dureze efectuarea acestor studii şi stabilirea unor soluţii bune, căci, de obicei din lipsa fondurilor de finanţare sau insuficienţa lor, trebuind realizate unele măsurători şi expertize amănunţite, aceste soluţii se vor lăsa aşteptate. Atunci ce să mai vorbim de cheltuielile ce urmează să fie făcute pentru realizarea acestui obiectiv şi din ce fonduri vor fi asigurate.Aceste aspecte le-am tratat în cartea ,,Fenomenul Ocna Mureş’’ unde mi-am exprimat şi părerile personale  asupra măsurilor de prevenire şi stopare a unor astfel de fenomene nedorite care pot să reapară cu efecte catastrofale. Recomandam în paginile cărţii a se aplica în continuare şi de urgenţă măsurile prevăzute de specialiştii de la MINESA Cluj Napoca, pentru a se acoperii aceste cratere până la închiderea diapirului superior. A trecut un an şi toţi oamenii aşteaptă. Probabil nu mai au timp să citească o carte sau să se documenteze. Un fost coleg mi-a zis că românii nu mai citesc cărţi căci a apărut informaţia pe calculator. Adevărat dar nevoia de cultură şi informare nu se face numai pe calculator, cât o fi el de performat. Să nu uităm că noua generaţie este derutată în educaţie de filmele americane şi de televiziunile cu programe indecente. Normal că sunt necesare soluţiile experţilor, dar dacă acestea vor sosi prea târziu, … probabil se va găşi o scuză. Am înţeles că s-au aplicat câteva măsuri necesare şi urgente printre care putem afirma că este foarte bine că s-au curăţat canalele de gardă. Dar în capitolul 5 al cărţii mele aminteam şi alte lucrări ce se impun a se efectua (par.5.6, pag. 81) pentru a se evita eventuale catastrofe. Acum un an nu au fost victime, dar oraşul este expus în continuare inundaţiilor (par. 5.5, pag. 77). Acum a fost secetă şi toţi ştim că vremea prezintă un parcurs sinusoidal cu amplitudini mai mari sau mai mici. Deci trebuie să prevenim eventuale inundaţii. Acestea se repetă. Inundaţiile din august 1851, aprilie 1857, iunie 1864, mai 1877, decembrie 1889, aprilie 1895, iulie 1913, martie 1922, iulie 1933, noiembrie 1941, iulie 1970, decembrie 1995, … şi cele recente din 2010, au lăsat urme vizibile în filonul de sare din centrul oraşului Ocna Mureş. Este bine să amintim că urmare a inundaţiilor catastrofale din anul 1970, când oraşul Ocna Mureş a scăpat ca prin minune de o nouă inundaţie, s-a realizat digul de apărare din beton pe toată zona cuprinsă între dealul Teleky şi batalurile de şlam. Experienţa evenimentelor petrecute duc la găsirea soluţiilor benefice. Oare trebuie să mai aşteptăm să vedem un dezasteu ca să luăm măsuri?

O parte din vechile galerii de exploatare a sării au fost inundate de ape de infiltraţie care au dizolvat filonii de sare până aceştia şi-au pierdut rezistenţa de susţinere şi au determinat prăbuşirea faliilor superioare. Un exemplu a fost tratat în cap.2, pag. 40. a cărţii mai sus amintite. Pentru măsurile prevăzute în carte sunt necesare eforturi financiare dar toţi trăim cu impresia că ,,nu ne lasă guvernanţii să ne scufundăm şi să îngropăm alături de noi un oraş cândva înfloritor’’.Eu, credul fiind, am sperat că într-un an craterul putea fi acoperit cu material solid, deşeuri de fabricaţie şi alte umpluturi, că drumul principal putea fi refăct şi dat în circulaţie. Sigur ar fi trebuit fonduri prin care s-ar fi asigurat locuri de muncă la cca. 100 de muncitori cu utilaje pentru transportul materialelor de umplutură şi acoperirea craterului. Saramura din lacul nou format ar fi trebuit să fie pompată la Salina şi refolosită ca materie primă în obţinerea sării cristalizate, …. etc.    Ar fi multe de spus dar … în ce măsură interesează populaţia oraşului, nu pot să-mi dau seama. Frumoase sunt cuvintele lui PAULO COELHO

„ Bucură-te de fiecare clipă, pentru ca mai apoi să nu-ţi pară rău, să nu regreţi că ţi-ai irosit tinereţea ”.                                                              

Dacă LUCIAN BLAGA spunea, în lucrarea „ Pietre pentru templul meu”, că „Destinul este o prăpastie în care cădem numai dacă privim prea mult în ea”, iar A. SCHOPENHAUER afirma că „ceea ce numesc oamenii soartă nu este de obicei decât prostia lor”, putem spera că fenomenul Ocna Mureş să fie o cenuşăreasă a adevărului, iar fatalitatea să o modelăm cum vrem noi.                       

Se zice că munca înnobilează pe om, deşi, după câte ştim, nobilii nu s-au remarcat prin muncă, iar pentru că am pomenit de Lucian Blaga, acesta spunea: „Cea mai copleşitoare forţă majoră sub presiunea căreia suntem uneori constrânşi să lucrăm este propria noastră conştiinţă”.

Mai bine să dorim locuitorilor ,,Sărbători fericite, Crăciun fericit!’’ şi ,,La mulţi ani!’’ căci se apropie noul an 2012.                       

Şi  pentru încheiere amintesc cuvitele MARIEI TEREZA:

,,Dacă judeci oamenii, nu vei avea suficient timp să-i iubeşti’’.

 CRISTIAN DORIN COJOCARU

Mai multe detalii despre cartea : "Fenomenul Ocna Mures" aici.