![\"\"](\"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/007-1.jpg\")
Descoperirea de la Ocna Mure\u0219 a fost introdus\u0103 \u00een contextul\n\u0219tiin\u021bific recent, de c\u0103tre arheologul P\u00e9ter Proh\u00e1szka de la Universitatea\nNitra (Slovacia) \u00eentr-un articol din 2018 publicat \u00een revista Acta Archaeologica\ndin Budapesta, articol din care ne-am documentat \u0219i noi pentru a afla contextul\n\u00een care s-a f\u0103cut descoperirea.<\/p>\n\n\n\n
Moneda de aur bizantin\u0103 a fost g\u0103sit\u0103 de un localnic Gr\u00fcns Gippelp\u00e4chter \u00een timpul s\u0103p\u0103turilor de deviere a r\u00e2ului Mure\u0219 din anul 1861. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu geologul Frantisek Posepny aflat \u00een Ocna Mure\u0219 pentru cercetarea masivului de sare vede aceast\u0103 moned\u0103, o deseneaz\u0103, m\u0103rind-o de patru ori \u0219i \u00eempreun\u0103 cu o scrisoare trimite desenul arheologului specialist \u00een epigrafie Carl Torma la Cluj Napoca. Scrisoarea este datat\u0103 15 mai 1867. Interesant este \u0219i faptul c\u0103 Posepny pasionat de arheologie realizeaz\u0103 \u2013 pentru a evita unele erori vizuale \u2013 \u0219i o amprent\u0103 \u00een cear\u0103 a literelor de pe moned\u0103.<\/p>\n\n\n\n Este de apreciat interesul inginerului F. Posepny pentru a\nface cunoscut\u0103 aceast\u0103 descoperire arheologic\u0103, dar \u0219i a altor artefacte, \u00een\nspecial romane, pe care le-a v\u0103zut \u00een timpul lucr\u0103rilor de cercetare \u0219i cartare\na masivului de sare. \u00cen raportul final al cercet\u0103rilor sale, raport \u00eenso\u021bit de\nh\u0103r\u021bi \u0219i schi\u021be, Posepny aminte\u0219te \u0219i de antichit\u0103\u021bile v\u0103zute \u00een zona\nsalinelor.<\/p>\n\n\n\n Moneda bizantin\u0103 de aur descoperit\u0103 la Ocna Mure\u0219 \u00een anul 1861, \u00eentr-un loc aproape de r\u00e2ul Mure\u0219 este o raritate numismatic\u0103 pentru c\u0103 \u00een Transilvania nu a mai fost descoperit\u0103 dec\u00e2t o singur\u0103 moned\u0103 de acest tip. Cele mai multe descoperiri de acest fel \u00eencadrate \u00eentre anii 945-959 se concentreaz\u0103 \u00een spa\u021biul dintre Mure\u0219 \u0219i Cri\u0219, la est de r\u00e2ul Tisa.<\/p>\n\n\n\n F\u0103r\u0103 a avea preten\u021bia unei descrieri f\u0103cut\u0103 de numisma\u021bi profesioni\u0219ti, vom observa pe avesrul monedei bustul frontal al lui Cristos cu un nimb \u00een cruce, m\u00e2na dreapt\u0103 ridicat\u0103 \u00een semn de binecuv\u00e2ntare \u0219i Evanghelia \u021binut\u0103 \u00een m\u00e2na dreapt\u0103. Pe revers sunt reprezentate busturile \u00eencoronate ale lui Constantin VII \u00een st\u00e2nga \u0219i fiul s\u0103u Roman II \u00een dreapta, care \u021bin \u00eentre ei crucea patriarhal\u0103. Acest tip de moned\u0103 de aur numit\u0103 solidus av\u00e2nd o greutate de aproximativ de 4,5 grame \u0219i un diametru de 20-22 milimetri face parte din iconografia cre\u0219tin\u0103 bizantin\u0103. Exper\u021bii \u00een istoria Bizan\u021bului consider\u0103 c\u0103 \u00een timpul domniei lui Constantin Porfirogenetul (945 -959) numit \u0219i \u00eemp\u0103ratul savant pentru scrierile sale \u00een care \u00eei aminte\u0219te \u0219i pe rom\u00e2ni cu numele de romanici, iconografia cre\u0219tin\u0103 reprezentat\u0103 prin monede a atins apogeul existen\u021bei sale.<\/p>\n\n\n\n Contextul istoric \u00een care monedele emise \u00eentre anii 945-959 \u00ee\u0219i fac apari\u021bia \u00een spa\u021biul amintit mai sus este legat de vizita ducelui transilv\u0103nean Gyla la Constantinopol, vizit\u0103 cu scop diplomatic \u0219i misionar. Diplomatic, pentru c\u0103 Gyla se recunoa\u0219te vasal al lui Constantin Porfirogenetul \u00een schimbul unei importante sume de bani \u0219i misionar pentru c\u0103 oaspetele accept\u0103 s\u0103 se cre\u0219tineze \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 suita care \u00eel \u00eenso\u021bea. Evenimentul care a avut loc \u00een anul 948 este relatat cu multe am\u0103nunte de c\u0103tre istoricii bizantini. A\u0219adar moneda de la Ocna Mure\u0219 a fost emis\u0103 de monet\u0103ria din capitala imperiului \u00eentre 945 \u0219i 948 d.Hr. <\/p>\n\n\n\n Gyla care a primit \u0219i titlul de \u2018\u2019patrikios\u2019\u2019 a r\u0103mas fidel \u00eemp\u0103ratului Constantin iar Hierotheus (Irotei) numit episcop de c\u0103tre patriarh va desf\u0103\u0219ura o intens\u0103 activitate de organizare a comunit\u0103\u021bilor cre\u0219tine, dintre care una foarte important\u0103 se afla la Alba Iulia. Dovad\u0103 sunt descoperirile arheologice: funda\u021bia unei biserici cre\u0219tine r\u0103s\u0103ritene descoperit\u0103 \u00een 2011, crucile pectorale \u0219i bijuteriile de tip bizantin aflate la unele morminte din necropolele datate \u00een secolul al X-lea.<\/p>\n\n\n\n Suntem convin\u0219i c\u0103 acei dintre dumneavoastr\u0103 care a\u021bi avut\nr\u0103bdarea s\u0103 citi\u021bi articolul p\u00e2n\u0103 \u00een acest loc, a\u0219tepta\u021bi r\u0103spunsurile la dou\u0103\n\u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n R\u0103spunsurile noastre le exprim\u0103m doar cu titlul de ipoteze:<\/p>\n\n\n\n 1 – C\u00e2nd vorbim despre Ocna Mure\u0219, vorbim despre sare, iar c\u00e2nd vorbim despre sare \u00een Transilvania vorbim inevitabil despre cea mai veche a\u0219ezare din Rom\u00e2nia al c\u0103rui nume (toponim) SALINIS a fost asociat de romani cu cel mai folosit condiment din lume, sarea. \u00cen proximitatea masivului de sare de la Ocna Mure\u0219 s-au dezvoltat de-a lungul timpului comunit\u0103\u021bi umane care au extras acest mineral aflat aproape de suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, u\u0219or de exploatat.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-o succesiune continu\u0103, comunit\u0103\u021bi preistorice, f\u0103r\u0103 a li se putea preciza etnia, tracii din epoca bronzului, sci\u021bii, cel\u021bii, dacii, romanii, gepizii, avarii, bulgarii, slavii, ace\u0219tia din urm\u0103 \u00eempreun\u0103 cu autohtonii romaniza\u021bi, romanicii aminti\u021bi de \u00eemp\u0103ratul Constantin VII \u00een scrierile sale din secolul al X-lea , cu to\u021bii am fost atra\u0219i de aceast\u0103 bog\u0103\u021bie indinspensabil\u0103 vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n \u00cenc\u0103 \u00eenainte de secolul al X-lea, \u00een zona Salinelor de pe\nMure\u0219, s-au creat importante centre de putere local\u0103, o mare densitate de\na\u0219ez\u0103ri \u0219i implicit un poten\u021bial demografic superior altor zone din Transilvania.\nLa Uioara de Jos, Mico\u0219laca , Turda\u0219, R\u0103zboieni Cetate urmele unor a\u0219ez\u0103ri din\nmileniul \u00eent\u00e2i al erei noastre se \u00eentind\npe zeci de hectare. Dovezile ies \u00een\nfiecare an la suprafa\u021b\u0103 de sub brazdele plugurilor trase de tractoare. La No\u0219lac\ns-a descoperit o necropol\u0103 prefeudal\u0103 cu\naproximativ 1000 de morminte din care\ns-au dezvelit doar 125.<\/p>\n\n\n\n O asemenea bog\u0103\u021bie \u0219i un asemenea poten\u021bial demografic nu puteau s\u0103 nu atrag\u0103 la cump\u0103na dintre milenii (anul 1000 d. Hr.) o alt\u0103 putere politico-militar\u0103, Regatul Ungariei. Sub domnia primului lor rege cre\u0219tinat \u0218tefan (1000-1038) ungurii pun st\u0103p\u00e2nire pe cea mai circulat\u0103 vale, cea a Mure\u0219ului. Istoricii consider\u0103 c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul domniei lui \u0218tefan (1038) regatul s\u0103u a atins zona salinelor de pe Mure\u0219 \u0219i controla comer\u021bul cu sare pe aceast\u0103 vale, folosit\u0103 \u0219i de romani cu o mie de ani \u00een urm\u0103. F\u0103r\u0103 a avea suficiente argumente, avans\u0103m ipoteza c\u0103 moneda de aur bizantin\u0103 descoperit\u0103 la Ocna Mure\u0219 a ajuns aici odat\u0103 cu incursiunile f\u0103cute pentru st\u0103p\u00e2nirea \u0219i exploatarea salinelor.<\/p>\n\n\n\n Este demonstrat arheologic faptul c\u0103 mondele apar \u00een zone cu\ndensitate mare de popula\u021bie, \u00een centre locale \nde putere, \u00een zona unor c\u0103i de comunicare amplasate \u00een special de-a\nlungul v\u0103ilor r\u00e2urilor pe unde au trecut diver\u0219i c\u0103l\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n Propietarul monedei , \u00eenainte de a o pierde, putea fi un\nnegustor de sare, un simplu misionar cre\u0219tin care o folosea ca talisman, un\nmercenar sau soldat, sau foarte probabil un func\u021bionar de rang \u00eenalt. Moneda a\nc\u0103l\u0103torit odat\u0103 cu ace\u0219tia, venind dinspre Alba iulia sau mai departe de la\nv\u0103rsarea Mure\u0219ului \u00een Tisa.<\/p>\n\n\n\n 2 \u2013 Moneda a fost descoperit\u0103 \u00een anul 1861 de Gr\u00fcns\nGippelp\u00e4chter ulterior v\u0103zut\u0103 de geologul Posepny, desenat\u0103 \u0219i desenul trimis\nepigrafului C. Torma \u00een anul 1867.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anul 1861 la Cluj Napoca, Muzeul Ardelean (Erdely Muzeum) punea bazele primelor colec\u021bii de monede achizi\u021bionate sau primite ca dona\u021bii. F\u0103r\u0103 a avea argumente, este posibil ca Posepny sau Torma s\u0103-l fi convins pe propietarul monedei s\u0103 o v\u00e2nd\u0103 sau s\u0103 o doneze Muzeului Ardelean.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anul 2007, trei speciali\u0219ti \u00een numismatic\u0103 din cadrul\nMuzeului Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, Cristian G\u0103zdac,\nLivia C\u0103lian \u0219i \u00c1gnes Alf\u00f6ldi-G\u0103zdac au publicat un catalog al monedelor de aur\nantice \u0219i bizantine aflate \u00een colec\u021bia Muzeului. \u00centre cele 131 de monede se afl\u0103\n\u0219i dou\u0103 monede de aur (solidus) din timpul domniei lui Constantin al VII -lea Porfirogenetul\n(945-959) identice cu moneda descoperit\u0103 la Ocna Mure\u0219. Ne-a atras aten\u021bia una\ndin monede care are doar 3,16 grame \u0219i un diametru de 16,6 mm, adic\u0103 sub\ncaracteristicele normale ale unui solidus emis \u00een timpul lui Constantin VII.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 cum se observ\u0103 pe desenul realizat de Posepny moneda era u\u0219or deteriorat\u0103. Este posibil ca moneda din catalog trecut\u0103 \u00een categoria celor \u2018\u2019f\u0103r\u0103 nicio informa\u021bie disponibil\u0103\u2019\u2019 s\u0103 fie moneda de la Ocna Mure\u0219. Dac\u0103 ipoteza s-ar verifica am avea \u00eenc\u0103 un artefact valoros \u00een muzeul clujean al\u0103turi de coiful greco-illiric \u0219i cele 5812 piese de bronz ( aproximativ 1100 kg ) din tezaurul de bronzuri de la Uioara de Sus.<\/p>\n\n\n\n Punem punct aici istoriei monedei de aur cu efigia lui Isus Cristos descoperit\u0103 la Ocna Mure\u0219. Aceast\u0103 istorie con\u021bine mult adev\u0103r, o doz\u0103 de imagina\u021bie \u0219i o infim\u0103 fabula\u021bie. Unii dintre cititori vor spune c\u0103 lucrurile stau invers. <\/p>\n\n\n\n Dincolo de orice opinii, cunoa\u0219terea istoriei locale este modalitatea principal\u0103 prin care locuitorii unei comunit\u0103\u021bi \u0219i \u00een special copii se leag\u0103 afectiv de locurile natale. Dac\u0103 trecutul \u0219i tradi\u021biile se uit\u0103 coeziunea comunit\u0103\u021bii se atrofiaz\u0103, iar viitorul devine palid \u0219i incert.<\/p>\n\n\n\n Pantilimon POPOVICI<\/em><\/p>\n\n\n\n Csaba KOLOZSVARI <\/em><\/p>\n\n\n\n P.S. Dedic\u0103m acest articol preotului paroh Cornel Marcu, fin\ncunosc\u0103tor al cre\u0219tinit\u0103\u021bii r\u0103s\u0103ritene, autor a mai multor romane inspirate din\ntumultoasa istorie a Bizan\u021bului.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Descoperirile arheologice din perimetrul ora\u0219ului Ocna Mure\u0219 sunt rare \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Acest fapt nu anuleaz\u0103 importan\u021ba \u0219i valoarea lor pentru istoria local\u0103 \u0219i implicit istoria Rom\u00e2niei. Dou\u0103 din aceste descoperiri de excep\u021bie au fost prezentate pe site-ul ocnamuresonline.ro: coiful greco-illiric din secolul IV. \u00ee. Hr \u0219i statuia zei\u021bei Hecate, aceasta din urm\u0103 prin contribu\u021bia domnului […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9766,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[34],"class_list":["post-9759","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articolele-zilei","tag-ocna-mures"],"views":1383,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9759","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9759"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9759\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9772,"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9759\/revisions\/9772"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9766"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/desen.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/raspandirea.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/008-1.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/adevarul_istoric_alba_iulia_14.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/www.ocnamuresonline.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/adevarul_istoric_alba_iulia_15.jpg\")