\u201eContraste\u201d e poate cel mai bun cuv\u00e2nt prin care define\u015fti Rom\u00e2nia. Aci blocuri cenu\u015fii \u015fi str\u0103zi cu uzine de jur-\u00eemprejur, colo parcuri verzi, rupte din feerii. E genul de amestec derutant, cu de toate culorile, stilurile \u015fi ne-stilurile, care le d\u0103 de furc\u0103 fotografilor ori de c\u00e2te ori vor s\u0103 fac\u0103 panorame cu ora\u015fele rom\u00e2ne\u015fti\u2026 Dar \u0103sta e farmecul contemporan al multor locuri care \u015fi-au pierdut str\u0103lucirea de odinioar\u0103 iar un fotograf acceptabil – c\u0103 tot veni vorba – \u015ftie ce s\u0103 aleag\u0103 de acolo.Ocna Mure\u015f nu face excep\u0163ie. De fapt, e Un colt al Castelului Telekiun fel de exemplu maximal \u00een ideea de \u201emelanj\u201d urbanistic, cu str\u0103zi asfaltate \u015fi centru modest dar echilibrat, pe de o parte, \u015fi cartiere gri, poduri ruginite \u015fi furnale, pe de alta. Iar c\u00e2nd toat\u0103 scenografia asta bacovian\u0103 e imediat urmat\u0103 de ditamai castelul neogotic, cobor\u00e2t parc\u0103 din albumele de art\u0103, fii
sigur c\u0103 surpriza e super complet\u0103\u2026<\/p>\n
Vorbim aici de Castelul Teleki, situat pe platoul colinar al zonei, \u00een satul Uioara de Sus, la 2 km nord de Ocna Mure\u015f (click aici pentru descrierea accesului). Practic, e cel mai \u00eenalt punct al ora\u015fului, chiar l\u00e2ng\u0103 malul Mure\u015fului, loc \u00een care se afl\u0103 \u015fi ruinele unui str\u0103vechi castel medieval, amintit \u00een mod repetat \u00een documentele anului 1290 sub numele de \u201eCastelul Nou\u201d. Ceea ce presupune existen\u0163a unei fortifica\u0163ii anterioare, pe acela\u015fi loc, dat\u00e2nd probabil din veacurile X sau XI.<\/p>\n
Ruinele acestui castel medieval \u201enou\u201d constau \u00een por\u0163iuni dintr-un val de p\u0103m\u00e2nt cu \u015fan\u0163; era una din contruc\u0163iile efectuate din ordinul regalit\u0103\u0163ii \u015fi destinate protec\u0163iei salinelor din vecin\u0103tate. De asemenea, din fortifica\u0163ie au r\u0103mas \u00een picioare un turn pentagonal, pe col\u0163ul nord-estic al domeniului, reprezent\u00e2nd vechiul donjon. De re\u0163inut \u015fi c\u0103 Mihai Viteazul, \u00een scurta sa domnie, a donat castelul de la Uioara sfetnicului s\u0103u, banul Mihalcea.<\/p>\n
C\u00e2t despre noul castel, care se vede azi, e cunoscut faptul c\u0103 a fost ridicat pe locul celui anterior, care fusese par\u0163ial d\u0103r\u00e2mat. Anii de construc\u0163ie sunt 1850-1859 iar planul \u015fi stilul adoptat – romantic, cu elemente neogotice (frontoane, gabluri ajurate, Fatada sudica – detaliubol\u0163i \u00een arc fr\u00e2nt, ferestre \u00eenalte, \u00eenc\u0103peri luminoase) – \u00eei apar\u0163in arhitectului Antal Kagerbauer. Ini\u0163ial, castelul fusese cl\u0103dit pentru familia B\u00e1nffy, dar mai t\u00e2rziu a trecut \u00een posesia con\u0163ilor maghiari Teleki. Imediat l\u00e2ng\u0103 castel se g\u0103sesc \u015fi locuin\u0163e anexe, destinate personalului care \u00eentre\u0163ine domeniul, \u00een curte exist\u00e2nd o pivni\u0163\u0103 de vinuri \u015fi o capel\u0103, dotat\u0103 pe vremuri cu org\u0103. Tot astfel, familia Teleki amenajase \u00een jurul cl\u0103dirii un \u00eentreg parc cu alei \u015fi arbori, printre care specii rare.<\/p>\n
Din mare nefericire, \u00eens\u0103, toate astea sunt \u00eenghi\u0163ite ast\u0103zi de o vegeta\u0163ie haotic\u0103, ce \u00eenconjoar\u0103 monumentul. Pe scurt, locul e s\u0103lbatic \u015fi ne\u00eentre\u0163inut iar u\u015file castelului sunt \u00eencuiate. E\u015fti nevoit s\u0103 \u00eel admiri din curte, ceea ce nu poate fi fascinant dec\u00e2t, din nou, doar pentru fotografi\u2026<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
sursa: turismalba.ro<\/p>\n
Foto: Rare\u015f Tileag\u0103<\/span><\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<\/div><\/div>