\t <\/p>\n
\t Ocna Mure\u015f este aici, pe malul Mure\u015fului de aproape 2000 de ani (Salinae), de peste 800 de ani atestat\u0103 documentar sub numele de Uioara, cunoscut\u0103 apoi \u015fi sub denumirea de Maros\u00fajv\u00e1r (maghiar\u0103). Este situat la o altitudine medie de 258 de metri fa\u0163\u0103 de nivelul m\u0103rii, ceea ce \u00eei confer\u0103 un climat temperat continental cu temperatur\u0103 medie anual\u0103 de +9 grade Celsius \u015fi cu precipita\u0163ii anuale reduse, sub 600 mm. Are o popula\u0163ie de 12.377 locuitori \u015fi 5.741 locuin\u0163e (recens\u0103m\u00e2nt 2011 – rezultate par\u0163iale) \u015fi ocup\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de 6.834 hectare (68,34 kmp), ceea ce \u00eenseamn\u0103 1,06% din suprafata jude\u0163ului. Situat \u00eentre cei mai mari mun\u0163i de sare din Ardeal, care i-au adus \u00een timp renume, bun\u0103stare economic\u0103, dezvoltare social\u0103 \u015fi cultural\u0103, ora\u015ful Ocna Mure\u015f este a\u015fezat \u00een centrul \u0163\u0103rii, \u00een nord-estul jude\u0163ului Alba. A fost declarat ora\u015f \u00een 1956, cuprinz\u00e2nd 2 localit\u0103\u0163i componente (Uioara de Sus \u015fi Uioara de Jos) \u015fi 3 sate (Mico\u015flaca, Cisteiul de Mure\u015f, R\u0103zboieni-Cetate).<\/p>\n
\t Dezvoltarea localit\u0103\u0163ii de-a lungul istoriei s-a datorat s\u0103rii care exist\u0103 din bel\u015fug. Depozitul de sare are forma unei ciuperci r\u0103sturnate cu ad\u00e2ncimea de aproximativ 1.800 de metri, iar pe orizontal\u0103 cu o form\u0103 oval\u0103 cu axa mare de aproximativ 800 de metri, iar axa mic\u0103 de circa 500 de metri (aproximativ 400 de milioane de metri cubi de sare). Dac\u0103 la \u00eenceput exploatarea era ocazional\u0103, pentru a acoperi cererea local\u0103 \u015fi zonal\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul secolului 18 s-a \u00eenceput exploatarea organizat\u0103 a s\u0103rii. Exploatarea s\u0103rii s-a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 \u00een 1978 prin extragere solid\u0103 \u00een galerii de min\u0103, dup\u0103 care s-a continuat extragerea prin metoda solu\u0163iei de saramur\u0103.<\/p>\n
\t Av\u00e2nd \u015fi o pozi\u0163ie geografic\u0103 avantajoas\u0103 fa\u0163\u0103 de localit\u0103\u0163ile importante din zon\u0103 (55 km de Alba Iulia, 60 km de Cluj-Napoca, 76 km de Tg. Mure\u015f, 99 km de Sibiu, 32 km de Turda, 22 km de Aiud), localitatea s-a dezvoltat continuu, ap\u0103r\u00e2nd \u00een timp unit\u0103\u0163i economice cum ar fi Uzinele de Produse Sodice, Fabrica de Fermentare a Tutunului, Complexul de Tratament „B\u0103ile S\u0103rate”. La mijlocul secolului 19 (1859), pentru a proteja exploat\u0103rile din zon\u0103, cursul Mure\u015fului a fost deviat cu c\u00e2teva sute de metri, evit\u00e2nd astfel inunda\u0163iile care afectau periodic minele de sare.<\/p>\n
<\/p>\n
\t Uzinele de Produse Sodice au fost construite \u00een perioada 1894-1896 de c\u0103tre societatea belgian\u0103 SOLVAY&Co \u015fi a fost mult timp, p\u00e2n\u0103 spre mijlocul secolului 20, singura produc\u0103toare de sod\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi una din cele mai importante din Europa. Tot baronul Solvay a fost cel care a construit \u015fi inaugurat primul stadion cu nocturn\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een 1936.<\/p>\n
\t Construirea \u00een trecut a Complexului „B\u0103ile S\u0103rate” a adus un nou renume localit\u0103\u0163ii prin posibilit\u0103\u0163ile de tratament pe care le oferea, av\u00e2nd \u00een vedere apele cu calit\u0103\u0163i deosebite din zon\u0103 (salinitate de 266g\/l, ape minerale clorurate \u015fi sodice din lacurile ap\u0103rute \u00een locul vechilor saline, etc). Tratamentele efectuate erau \u00een principal pentru afec\u0163iuni reumatismale articulare \u015fi degenerative, afec\u0163iuni neurologice periferice, ginecologice sau posttraumatismale. Astfel Ocna Mure\u015f a devenit un punct important pe harta sta\u0163iunilor balneoclimaterice din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\t Dezvoltarea continu\u0103 a extrac\u0163iei de sare \u00een toate formele ei, dar \u015fi apari\u0163ia altor activit\u0103\u0163i economice au dus la conturarea localit\u0103\u0163ii ca un centru economic puternic \u00een partea de nord-est a jude\u0163ului. Necesitatea preg\u0103tirii for\u0163ei de munc\u0103 a dus la apari\u0163ia \u015fcolilor care \u00een timp au devenit adev\u0103rate nuclee de preg\u0103tire profesional\u0103, cu rezultate deosebite \u00een calitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului zonei. Liceul Teoretic „Petru Maior” este un exemplu elocvent \u00een acest sens, acesta fiind cel mai bun liceu din jude\u0163ul Alba \u00een 2011.<\/p>\n
\t Din p\u0103cate, unele decizii economice sau politice au fost extrem de d\u0103un\u0103toare climatului economic \u00een ultima vreme. Uzina de Produse Sodice (UPSOM) \u015fi-au \u00eencetat activitatea dup\u0103 ce a fost preluat\u0103 de compania indian\u0103 GHCL (Gujarat Heavy Chemicals Ltd.). Complexul „B\u0103ile S\u0103rate” a fost la r\u00e2ndul s\u0103u privatizat \u015fi apoi a disp\u0103rut de pe harta ora\u015fului, at\u00e2t economic, c\u00e2t \u015fi fizic, fiind demolat. Fabrica de Fermentare a Tutunului a disp\u0103rut \u015fi ea \u00een acela\u015fi context politic \u015fi economic.<\/p>\n
\t Toate aceste modific\u0103ri bru\u015fte \u015fi radicale din via\u0163a economic\u0103 a ora\u015fului au avut efecte imediate \u015fi \u00een plan social. For\u0163a de munc\u0103 a trebuit s\u0103 se reorienteze spre alte sectoare \u015fi zone unde s\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea. Pozi\u0163ionarea geografic\u0103 a localit\u0103\u0163ii a reu\u015fit \u00eenc\u0103 o dat\u0103 s\u0103 men\u0163in\u0103 pe linia de plutire ora\u015ful. Aiud, Alba Iulia, Cluj, Turda au devenit centre economice care au reu\u015fit s\u0103 absoarb\u0103 peste 2.000 dintre angaja\u0163ii care au avut de suferit de pe urma modific\u0103rilor pe pia\u0163a muncii din Ocna Mure\u015f.<\/p>\n
\t Evident c\u0103 to\u0163i cei care muncesc acum \u00een alte localit\u0103\u0163i \u00ee\u015fi doresc cu ardoare s\u0103 revin\u0103 \u015fi s\u0103 munceasc\u0103 acas\u0103, s\u0103 ajute la o relansare \u00een plan economic \u015fi social a localit\u0103\u0163ii. Preg\u0103tirea pe care au c\u0103p\u0103tat-o \u00een anii de \u015fcoal\u0103 \u00eei \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103-\u015fi doreasc\u0103 acest lucru, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u015fi perspectivele de revenire exist\u0103. Investitorii sunt bineveni\u0163i \u00een zona ora\u015fului Ocna Mure\u015f, administra\u0163ia local\u0103 fiind extrem de deschis\u0103 \u015fi receptiv\u0103 la solicit\u0103rile acestora. Iat\u0103 \u015fi c\u00e2teva argumente pentru dezvoltarea economic\u0103 a zonei prin intermediul celor ce doresc s\u0103 investeasc\u0103.<\/p>\n
\t Rezervele naturale de sare, de bentonit\u0103, dar \u015fi batalele (peste 200.000 metri cubi de halde de reziduuri de CaCO3<\/sub> rezultate \u00een urma proceselor tehnologice de la UPSOM) existente \u00een zon\u0103 reprezint\u0103 un motiv deloc de neglijat pentru orice investitor interesat \u00een exploatarea de z\u0103c\u0103minte, dar \u015fi de prelucrare a unor astfel de resurse naturale, s\u0103 investeasc\u0103 aici, \u00een Ocna Mure\u015f. Materialele de construc\u0163ii nu reprezint\u0103 o problem\u0103, balastierele de pe malul Mure\u015fului \u015fi Fabrica de c\u0103r\u0103mid\u0103 din R\u0103zboieni reprezent\u00e2nd doar c\u00e2\u0163iva dintre furnizorii de astfel de produse.<\/p>\n \t Proiectele de dezvoltare care sunt \u00een derulare arat\u0103 \u015fi ele disponibilitatea autorit\u0103\u0163ilor \u00een facilitarea investi\u0163iilor \u00een localitate. Extinderea re\u0163elei de ap\u0103 – canal cu aproape 20 de kilometri \u015fi reabilitarea acesteia pe o lungime de aproape 7 kilometri (peste 5 milioane de euro), o nou\u0103 sta\u0163ie de epurare \u015fi reabilitarea a 11 sta\u0163ii de pompare ap\u0103 (aproape 4 milioane de euro), investi\u0163ii \u00een aproximativ 4 kilometri de re\u0163ea de gaz metan numai \u00een 2012 demostreaz\u0103 clar faptul c\u0103 se dore\u015fte dezvoltarea durabil\u0103 a ora\u015fului pe plan social \u015fi economic. Toate aceste investi\u0163ii locale, dar \u015fi altele cu impact social deloc de neglijat (transport local, iluminat public stradal, reabilitare pod rutier, realizarea centurii de trafic greu, refacerea canalelor de gard\u0103, etc) afecteaz\u0103 \u00een mod direct \u015fi \u00een sens pozitiv orice investitor care dore\u015fte s\u0103 se dezvolte \u00een zon\u0103.<\/p>\n \t Accesul catre marile c\u0103i rutiere ce str\u0103bat Ardealul (26 km p\u00e2n\u0103 la autostrada A3 \u015fi 70 km p\u00e2n\u0103 la autostrada A4) reprezint\u0103 o alt\u0103 caracteristic\u0103 deloc de neglijat \u00een ceea ce prive\u015fte accesul la infrastructur\u0103 \u015fi c\u0103i de comunica\u0163ie \u015fi transport europene de prim rang.<\/p>\n \t Deschiderea administra\u0163iei c\u0103tre orice posibil investitor prin acordarea facilit\u0103\u0163ilor de infrastructur\u0103, utilit\u0103\u0163i si facilit\u0103\u0163i fiscale constituie rezolvarea concret\u0103 a unora din problemele spinoase de care se lovesc majoritatea dezvoltatorilor economici de pretutindeni.<\/p>\n \t De asemenea for\u0163a de munc\u0103 disponibil\u0103 ce poate fi utilizat\u0103, precum \u015fi preg\u0103tirea profesional\u0103 a acesteia rezolv\u0103 o alt\u0103 mare problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 orice investitor \u00een inten\u0163ia sa de a se dezvolta. Cei peste 2.000 de localnici care muncesc \u00een ora\u015fele din apropiere reprezint\u0103, prin num\u0103r \u015fi diversitate a preg\u0103tirii profesionale, un motiv deloc de neglijat \u00een luarea unei decizii investi\u0163ionale.<\/p>\n \t Investitori precum Bosch (componente auto), Mercedes (cutii de viteze), SEWS (cabluri auto) au preferat s\u0103 investeasc\u0103 \u00een jude\u0163ul Alba \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 valoarea profesional\u0103 \u015fi calitatea for\u0163ei de munc\u0103 din Ocna Mure\u015f \u015fi localit\u0103\u0163ile apar\u0163in\u0103toare tocmai datorit\u0103 facilit\u0103\u0163ilor oferite de administra\u0163ie \u00een infrastructur\u0103 \u015fi utilit\u0103\u0163i.<\/p>\n \t „Ne dorim cu to\u0163ii ca ora\u015ful Ocna Mure\u015f s\u0103 se relanseze pe plan economic, s\u0103-\u015fi rec\u00e2\u015ftige locul pe care l-a avut c\u00e2ndva pe harta dezvolt\u0103rii jude\u0163ului. Ne dorim, ca administra\u0163ie local\u0103, s\u0103 putem rezolva, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i cei doritori \u015fi interesa\u0163i \u00een dezvoltarea economic\u0103 a zonei, problemele comunit\u0103\u0163ii, fie ele economice, sociale sau de alt\u0103 natur\u0103. Ne dorim ca prin colaborarea cu cei interesa\u0163i \u00een investi\u0163ii \u00een zon\u0103 s\u0103 punem bazele unui pol important de dezvoltare economic\u0103 \u00een jude\u0163ul Alba.”- Vin\u0163eler Silviu – Primarul ora\u015fului Ocna Mure\u015f<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<\/div><\/div>