S-a n\u0103scut la 3 martie 1922, la Unirea, \u00een apropiere de Ocna Mures, \u00eentr-o familie modest\u0103, cu 9 copii. A \u00eenceput sa c\u00e2nte de la v\u00e2rsta de 6 ani \u00een grupul instrumental alc\u0103tuit din membrii familiei, pentru \u00eenceput la contrabas apoi la vioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n
A debutat la Radio Bucure\u015fti la v\u00e2rsta de 14 ani,\nO vreme, a fost angajat al Ansamblului \u201cDoina\u201d al Armatei din Bucure\u015fti. Apoi,\na revenit la Ocna Mure\u015f. C\u00e2nta mult pe la nun\u0163i \u00een tot Ardealul, fiind astfel\ncunoscut \u015fi apreciat de iubitorii de muzic\u0103 ardeleneasc\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Prin anul 1946 t\u00e2n\u0103rul violonist Alexandru \u0162itru\u015f\n(la 24 de ani), devenit familist cu copii mici, a \u00eenchiriat o c\u0103su\u0163\u0103 vis-\u00e0-vis\nde noi, pe fosta strad\u0103 Alexandru \u015eulu\u0163iu din \u201eBosnia\u201d. A\u015fa ne-am cunoscut mai\nbine. Venea la noi \u00een vizit\u0103 \u00een serile libere \u015fi ne c\u00e2nta la vioar\u0103 ceea ce le\npl\u0103cea mai mult p\u0103rin\u0163ilor mei: roman\u0163e. \u00cen cele mai multe seri, Nea\u2019 Sandu,\ncum i se zicea, c\u00e2nta cu trupa lui la restaurantele din Ocna Mure\u015f, pe atunci o\nfrumoas\u0103 sta\u0163iune balnear\u0103, plin\u0103 de oameni veni\u0163i la tratament p\u00e2n\u0103 \u015fi din\nBucure\u015fti.<\/p>\n\n\n\n
\u00centre amintirile despre\nNea\u2019 Sandu r\u0103m\u00e2n ne\u015fterse audierile programului s\u0103u muzical, l\u00e2ng\u0103 o bere \u015fi un\ngr\u0103tar, la gr\u0103dina de var\u0103 din parcul ora\u015fului, unde, c\u00e2nd i se cerea,\ninterpreta extraordinar \u201eCioc\u00e2rlia\u201d noastr\u0103 binecunoscut\u0103. Poate mul\u0163i clien\u0163i\nai restaurantelor din Ocna veneau seara la o bere doar ca s\u0103-l asculte pe\nmarele l\u0103utar.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen perioada lui de glorie, prin 1863, s-a mutat\nla Cluj, a fost prim violonist \u00een orchestra de muzic\u0103 popular\u0103 a Filarmonicii\nTransilvania\u201d \u015fi a \u00eenregistrat la Radio peste 30 de jocuri \u015fi tot at\u00e2tea doine.\nF\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 studii muzicale, dar fiind dotat cu o uimitoare m\u0103iestrie tehnic\u0103,\na ridicat interpretarea muzicii populare la un \u00eenalt nivel artistic. A fost\nc\u00e2\u015ftig\u0103torul unui concurs l\u0103ut\u0103resc de la Budapesta, unde a dep\u0103\u015fit pe\nrenumi\u0163ii l\u0103utari unguri. Pute\u0163i s\u0103 citi\u0163i despre el \u015fi s\u0103 asculta\u0163i piese \u00een\ninterpretarea lui, c\u0103ut\u00e2ndu-l pe Internet (Google, Vikipedia, Youtube).<\/p>\n\n\n\n
Redau mai jos un fragment dintr-un material\nconceput de Maria Golban, realizatoare de emisiune, cercet\u0103toare \u015fi interpret\u0103\nde folclor din Transilvania:<\/p>\n\n\n\n
Fiind \u00eenzestrat cu talent des\u0103v\u00e2r\u015fit,\nAlexandru \u0162itrus a fost instrumentistul care a f\u0103cut vioara s\u0103 r\u00e2d\u0103, dar \u015fi s\u0103\npl\u00e2ng\u0103. Aceste calit\u0103\u0163i i-au deschis drumul spre colabor\u0103ri cu dirijori\ncelebri, printre care Radu Simion, Toni Iordache, dar \u015fi cu orchestre renumite,\nal\u0103turi de care a \u00eenregistrat succese remarcabile la toate concertele din \u0163ar\u0103\n\u015fi str\u0103in\u0103tate. <\/em><\/p>\n\n\n\n Pentru stilul de interpretare \u00eentr-o manier\u0103\nunic\u0103, cel pu\u0163in \u00een zona folcloric\u0103 a Transilvaniei, i-a fost decernat titlul\nde <\/em>virtuoz al arcu\u015fului<\/em><\/strong>. A fost considerat cel\nmai mare doinitor al viorii de pe Mure\u015f \u015fi T\u00e2rnave. Casa de Discuri\n\u201cElectrecord\u201d i-a editat patru discuri cu cele mai frumoase melodii\nardelene\u015fti.<\/em><\/p>\n\n\n\n Prezentarea lui de pe discurile LP realizate de\nElectrecord include urm\u0103toarele aprecieri:<\/p>\n\n\n\n Este cel mai valoros violonist din\nTransilvania zilelor noastre. Arta sa la vioar\u0103 ne dezv\u0103luie, \u00een afar\u0103 de\nvirtuozitatea sa prodigioas\u0103, un ton clar \u015fi cald, nuan\u0163at \u00eentr-o bogat\u0103 palet\u0103\ncromatic\u0103, prin alternarea sonorit\u0103\u0163ilor proprii diferitelor registre, jocul\ninflexiunilor modale \u015fi diverse efecte sonore. \u00cen afar\u0103 de toate acestea, se\npoate distinge \u00een interpretarea sa o puternic\u0103 via\u0163\u0103 interioar\u0103, materializat\u0103\n\u00eentr-un impetuos proces de crea\u0163ie. Interpretarea lui \u0162itru\u015f este vie, activ\u0103,\n\u00een spiritul folcloric cel mai autentic. El nu c\u00e2nt\u0103 niciodat\u0103 o melodie \u00een\naceea\u015fi manier\u0103: are \u00eentotdeauna ceva nou de spus, de ad\u0103ugat, de modificat, de\nperfec\u0163ionat. Varia\u0163iunile, atribut major al muzicii populare, sunt\nomniprezente.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen turneele din Elve\u0163ia, din anii 1973 \u015fi 1975,\ncu orchestra \u201eRom\u00e2nii Virtuo\u015fi\u201d, dirijat\u0103 de Florian Economu, presa l-a\ndenumit: \u201eprestigiosul violonist\u201d, \u201eun veritabil fenomen muzical\u201d, \u201ecel mai\nextraordinar\u201d, scriind c\u0103 \u201e\u0163ine auditoriul \u00eentr-o vraj\u0103 irezistibil\u0103\u201d. Dup\u0103\nturneele sale din Italia \u015fi Fran\u0163a, Alexandru \u0162itru\u015f era botezat de pres\u0103 drept\n\u201eun Paganini al muzicii populare\u201d!<\/p>\n\n\n\n Prin anii \u201980, discurile Electrecord ale lui Nea\u2019\nSandu se ob\u0163ineau foarte greu, cu recomandare din partea familiei, de la unele\nmagazine din Cluj (pe sub tejghea). Nu o voi uita pe Carmen, regretata sa\nfiic\u0103, ce mi-a facilitat ob\u0163inerea a trei dintre discurile maestrului, dup\u0103 ce\ni-am spus c\u0103 ne cunoa\u015ftem de mici copii!<\/p>\n\n\n\n Genera\u0163ia mea de ardeleni din jude\u0163ele Alba\n\u015fi Cluj nu va l\u0103sa s\u0103 se sting\u0103 muzica celui cu care am fost contemporani. Eu\nnu-l voi uita, pentru c\u0103 a \u00eensemnat mult \u00een via\u0163a mea muzical\u0103. Parc\u0103 m\u0103\nacompania c\u00e2nd c\u00e2ntam roman\u0163e, parc\u0103 m\u0103 \u00eencuraja s\u0103 fac ceea ce am f\u0103cut mai\nt\u00e2rziu, dojenindu-m\u0103 pentru eschivarea mea din copil\u0103rie. M\u0103 urm\u0103re\u015fte chipul\nlui din tinere\u0163e, al unui b\u0103rbat \u00eenalt ca un brad, asem\u0103nat de mine cu\nEminescu, cu o \u0163inut\u0103 \u00eentotdeauna impecabil\u0103 \u015fi ve\u015fnic jovial cu cei din jur.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd, \u00een Mai 1989, s-a stins la Cluj, la v\u00e2rsta\nde 67 de ani, a fost pl\u00e2ns de mult\u0103 lume din Ardeal. Nu a reu\u015fit s\u0103 lase un\nurma\u015f din familie care s\u0103 duc\u0103 mai departe m\u0103iestria arcu\u015fului \u015fi muzica\nardeleneasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen 1996, Prim\u0103ria ora\u015fului Ocna-Mures a \u00eemplinit\no datorie, acord\u00e2ndu-i titlul de \u201cCet\u0103\u0163ean de Onoare\u201d \u2013 post mortem<\/strong>.\nEste posibil ca aceast\u0103 decernare de titlu s\u0103 fi luat \u00een considerare propunerea\nmea din 1993, c\u00e2nd mi s-a decernat mie titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare \u015fi c\u00e2nd am\nspus Primarului \u015fi consilierilor prezen\u0163i c\u0103 nu a\u015f fi dorit s\u0103 primesc acest\ntitlu \u00eenaintea lui Alexandru \u0162itru\u015f, pe care \u00eel consideram (\u015fi \u00eenc\u0103 \u00eel\nconsider) cel mai valoros om din Ocna Mure\u015f!<\/p>\n\n\n\n Mai t\u00e2rziu, de prin anul 2000, fiica lui, Maria\nOsoianu din Cluj, a \u00eenceput organizarea Festivalului Na\u0163ional \u201eAlexandru\n\u0162itru\u015f\u201d, la care se lansau tineri l\u0103utari ce \u00eendr\u0103geau muzica acestuia. Am\nasistat la dou\u0103 astfel de edi\u0163ii \u015fi, cu bucurie, am constatat c\u0103 vin din urm\u0103\ntineri care pot continua bini\u015for opera lui. A\u015fa m-am lini\u015ftit dup\u0103 dispari\u0163ia\nmaestrului, a c\u0103rui muzic\u0103 m-a \u00eenso\u0163it \u00een ma\u015fin\u0103 pe toate drumurile lungi\nf\u0103cute \u00een Europa.<\/p>\n\n\n\n El a avut totu\u015fi urma\u015fi care au dovedit ce zestre\nmuzical\u0103 avea \u00eentreaga familie \u0162itru\u015f. Fiul lui, cu acela\u015fi prenume, a terminat\nConservatorul Gheorghe Dima din Cluj, clasa de percu\u0163ie, \u015fi a evoluat, p\u00e2n\u0103 la\ndecesul prematur, la Opera din Cluj. Dar cea mai spectaculoas\u0103 carier\u0103 muzical\u0103\na realizat-o nepoata sa, Ioana Osoianu, absolvent\u0103 a aceluia\u015fi conservator\nclujean, clasa de compozi\u0163ie \u015fi dirijat, absolvent\u0103 apoi a clasei de pian\nla Trinity College of Music din London (2002), c\u00e2\u015ftig\u0103toare a numeroase premii\ninterna\u0163ionale pentru interpretare la pian \u015fi dirijare de orchestr\u0103. Este acum\no cunoscut\u0103 dirijoare de oper\u0103 \u015fi muzic\u0103 clasic\u0103 pe scene din toat\u0103 lumea\n(London, Shanhai, New-York). Nu mul\u0163i rom\u00e2ni au dirijat la Royal Opera Haus\nCovent Garden din London. Afla\u0163i mai multe despre Ioana Osoianu pe site-ul ei\nde pe Internet.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anul 2001\nmi-am propus s\u0103 compun cea de a doua roman\u0163\u0103 a mea. Am scris mai \u00eent\u00e2i\nversurile despre marele l\u0103utar \u015fi despre refuzul meu de copil necopt de a m\u0103\nl\u0103sa \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 c\u00e2nt la vioar\u0103. Povestea asta este adev\u0103rat\u0103. Am pus pe rime\ndoar ceea ce am sim\u0163it \u015fi tr\u0103it. A\u015fa s-au n\u0103scut versurile roman\u0163ei dedicate\nlui Alexandru \u0162itru\u015f: \u201eZi-i Nea\u2019 Sandule!\u201d.<\/p>\n\n\n\n Nu la mult\ntimp dup\u0103 aceasta, am compus \u015fi muzica pentru roman\u0163\u0103. Punctul culminant\nmuzical al unei roman\u0163e se g\u0103se\u015fte de obicei \u00een refren, la cap\u0103tul acestuia.\nAcesta trebuia s\u0103 fie aproape dramatic, s\u0103-l \u201edoar\u0103\u201d pe ascult\u0103tor, s\u0103 preia o\nparte din regretul care \u00eemi producea mie o durere mare \u00een acele momente. Am\nhot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac un refren inspirat din muzica popular\u0103 ardeleneasc\u0103,\ninterpretat\u0103 cu patim\u0103 de Nea\u2019 Sandu. \u00cen final a rezultat un refren pe care,\nmai t\u00e2rziu, unii dintre prietenii mei l-au apreciat drept extraordinar!<\/p>\n\n\n\n \nConcet\u0103\u0163eanul nostru, Eusebiu (Sebi) Ariesan, acum timi\u015forean, a fost primul\ncare a primit \u015fi ascultat caseta cu roman\u0163a \u201eZi-i Nea\u2019 Sandule!\u201d. Pentru el,\nm\u0103iestria l\u0103utarului contemporan cu noi \u00een copil\u0103rie \u015fi tinere\u0163e era bine\ncunoscut\u0103. El, ca \u015fi mine, a tr\u0103it acele vremuri romantice \u015fi avea amintiri\nfrumoase despre Nea\u2019 Sandu. Cred c\u0103 nu puteam g\u0103si un interpret mai potrivit\npentru roman\u0163a mea. Interpretarea a reu\u015fit peste a\u015ftept\u0103ri! Sebi mi-a spus c\u0103\nroman\u0163a are un dramatism anume.<\/p>\n\n\n\n Pute\u0163i s\u0103 asculta\u0163i aceast\u0103 roman\u0163\u0103\nata\u015fat\u0103 aici! <\/strong><\/p>\n\n\n\n Mircea Aurel Ciugudean \u2013 Zi-i Nea’\nSandule!<\/strong><\/p>\n\n\n\n