Gheorghe Emil Oneţ – Conferenţiar universitar, cercetător, scriitor

               S-a născut la 24 Iulie 1937 în Şeuca-Găneşti, Jud. Mureş. S-a mutat apoi cu părinţii în Noşlac, unde a început şcoala primară. Din 1950 au locuit la Ocna Mureş, pe str. Mihai Viteazul. A încheiat liceul (cu clasele VIII, IX, X pe atunci) în 1954, având ca dirigintă pe cunoscuta profesoară Elvira Lucaciu. Acolo şi-a desăvârşit limbajul de scriitor, care l-a ajutat foarte mult în cariera profesională. A fost considerat unul dintre cei mai buni absolvenţi ai liceului. Povesteşte că a făcut franceză cu Monsieur Ghica, ce preda ore particulare, şi că acesta, ca şi profesoara Lucaciu, a avut o influenţă notabilă la formarea sa ca intelectual.

            În toamna anului 1954 reuşea pe locul al doilea la admiterea de la Facultatea de Medicină Veterinară din Arad dar, la desfiinţarea abuzivă a acesteia, în 1957, s-a mutat la aceeaşi facultate din Bucureşti. În 1960 termină facultatea ca şef de promoţie. Încă din anul I de studenţie, fiind membru al cercului ştiinţific studenţesc de Anatomie patologică susţine lucrări ştiinţifice, cu care ajunge la sesiunile pe ţară, unde sunt premiate.

            Între 1960 – 1962 este medic veterinar de unitate, la I.A.S. Catalina, Jud. Covasna. În 1962, la înfiinţarea facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj, face parte din primul grup de cadre didactice recrutat să pună bazele noii instituţii de învăţământ superior veterinar din aceastăparte a ţării. 

              Între 1962 – 1971 este asistent la disciplina de Patologia şi clinca bolilor infecţioase ale animalelor, de la Facultatea de Medicină Vete­rinară din Cluj –Napoca. În 1970 obţine titlul de doctor în Ştiinţe Veterinare, la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti. Teza lui de doctorat: “Contribuţii la studiul micobacteriilor izolate de la porc” a avut ca şi coordonator ştiinţific pe reputatul profesor de microbiologie veterinară Nicolae Stamatin.

            În 1970 a candidat pentru o bursă de cerceta­re oferită de fundaţia Alexander von Humboldt din R.F.G. Prin concurs internaţional, a dobândit această bursă, fiind primul medic veteri­nar român care a beneficiat de o astfel de subvenţie. A efectuat, îin acest fel, începând cu 1971, un stagiu la Institutul de cercetări din Borstel, în cadrul căruia a aprofundat o serie de aspecte legate de infecţiile micobacteriene la diferite specii de animale.

               In 1972 bursa de cercetare i-a fost transformată ]n bursă de docenţă, pe ca­re a folosit-o pentru un stagiu de specializare de 6 luni la Catedra de Higienă şi Boli Infecţioase a Facultăţii de Medicină Veterinară din Giessen. Pe baza cercetărilor efectuate a publicat în reviste de specialiate din R.F.G. şi Franţa 6 lucrări ştinţifice. Apreciind activitatea depusă, fundaţia Humboldt i-a oferit, pentru continuarea cercetărilor după întoarcerea în tară, un aparat automat de incluzie la parafină, destinat examenelor histo-patologice, aparat care a intrat în dotarea Institutului Agronomic din Cluj. Ulterior a primit, tot sub formă de cadou, un microscop Zeiss cu expunere electro­nică reglabilă, cu contrast de fază şi sistem de examinare în raze ultra­violete, pentru imunofluorescenţă, în valoare de peste 50.000 mărci, care este şi acum folosit la disciplina de microbiologie a facultăţii din Cluj.

             În 1971 devine şef de lucrări, iar în 1979 – conferenţiar în cadrul catedrei de Patologie, Faculta­tea de Medicină Veterinară, din Cluj – Napoca. I se încredinţează disciplinele de Diagnostic de Laborator, Legislaţie Veterinară şi Patologie Exotică, pe care le dotează cu primele materiale didactice de specialitate din ţară. A depus în aceste funcţii o activitate didactică susţinută şi de dotare a laboratoarelor.

           Perioada 1985 – 1986 îl găseşte din nou cercetator ştiinţific, ca bursier al Fundaţiei Humboldt, Giessen, R.F.G. Atunci a luat hotărârea de a părăsi ţara şi de a emigra în S.U.A.

           Între 1986 – 1987 lucrează ca şi consultant independent în cercetarea ştiinţifică, la Detroit, Michigan. Între 1987 – 1991 este coordonator de grup de cercetare ştiinţifică în Departamentul de Cercetare şi Dezvoltare apoi, director al Laboratorului de Diagnostic Veterinar la Grand Laboratories, Inc., Larchwood, Iowa.

          Între 1991 – 1994 este Director al Laboratorului Central de Diagnostic Veterinar, Richmond, Virginia.

        Între 1996 – 2001 este coordonator ştiinţific la National Institute for Discovery Science din Las Vegas, Nevada. Din 2001-prezent activează drept consultant ştiinţific privat în Phoenix, Arizona.

       Extraordinara lui specializare în cercetare s-a obţinut în urma unor numeroase cursuri de profil în instituţii precum: “Pasteur” Bucureşti (Virusologie, 2 luni), Institutul de Virusologie Bucuresti, (Virusologie, 2 luni), Facultatea de Medicină Veterinară, Budapesta, (Virusologie, 2 luni), Institutul de Cercetări Borstel, R.F.G., (Mcobacteriologie, 12 luni), Universitatea “Justus Liebig”, Giessen, R.F.G. (Micobacteriolo­gie, 6 luni), Hamtramck – Detroit Public Highschools (Basic Computer Course, 3 luni), Northwest Iowa Technical College–Adult Education, Iowa, (Management, 2 luni), University of Iowa (Tehnologie ADN, 1 săp­tămână), Armed Forces Institute of Pathology, Bethesda – Maryland (Anatomie Patologică, 1 săp­tămână), Virginia-Tech University, Blacksburg (Citologie Clinică, 1 săp­tămână), CACMLE Program, Denver, Colorado (Identificare a Enterobacteriaceelor, 4 luni şi Management de laborator, 2 luni), S. Reynolds Community College, Richmond, Virginia (Fundamente de conducere şi management, 1 săp­tămână şi Microcomputere-DOS, 1 săp­tămână).

            Realizările ştiinţifice sunt concretizate în 198 titluri, din care:

            –  6 cărţi de specialitate

            –  8 cursuri şi îndrumătoare de lucrări practice

            –  157 articole ştiinţifice  (131 ca prim autor, 76 unic autor)

            –  23 comunicări ştiinţifice nepublicate

            –  4 inovaţii brevetate.

               Peste 40 dintre articolele sale au apărut în reviste de specialitate din străinătate sau în documente ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale din RFG, Elveţia, Franţa, SUA, etc.

            Dintre contribuţiile sale mai relevante din punct de vedere ştiinţific merită să fie menţionate următoarele: descrierea, pentru prima oară, în literatura de specialitate a semnificaţiei carunculilor ombilicaţi la vacă; semnalarea pentru prima oară a unor leziuni în infecţia listeriană experimentală; diagnosticarea, pentru prima oară în România a existenţei infecţiei cu Mycobacterium intracellulare la bovine; izolarea pentru prima oară, a micobacteriibor din paraziţii hepatici (Fasciola hepatica) la bovine; publicarea primei cărţi cuprinzând metodele de laborator curent folosite în diagnosticul de laborator veterinar; publicarea primei cărţi descriind virusurile animale şi bolile pe care le generează; descrierea pentru prima oară în literatura de specialitate a modificărilor histo-patologice cauzate de microunde asupra diferitelor ţesuturi animale. Este de menţionat ca în activitatea sa de cercetare Emil Oneţ a căutat tot timpul noul, originalul, şi nu a ales  cărări călcate de alţii.

          A fost premiat de Academia Română pentru lucrarea în două volume “Virusuri şi Viroze  Animale” (674 pagini), 1985, şi cu “Distinguished Leadership Award” pentru contribuţii deosebite la societatea contemporană, U.S.A., 1996.

             A obţinut premiul “Paul Riegler” al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Siseşti”, pentru Tratatul “Boli virotice şi prionice ale animalelor”, Bucuresti, 2006.

           A fost distins cu titlul "Lifetime Royal Patronage" de către Hutt River Province Principality, Australia, 1997, cu medalia pentru Progresul Medicinei Veterinare, de către Asociaţia Medicilor Veterinari din România, 1997, şi cu "Outstanding Achievement Award" pentru contribuţii deosebite  în Medicina Veterinară, U.S.A., 1998.

            Tot in 1998 este inclus in „Outstanding People of the 20-th Century” publicată la Londra, Anglia.

          Este inclus cu note biografice în „Who is Who – Romanian Personalities in USA and Canada”, în „500 de personalităţi din SUA şi Canada, în „Clujeni ai secolului 20”, şi în „Personalităţi Clujene – 1800-2007”, iar în 2012 i se conferă Medalia de Onoare a Facultăţii de MedicinăVeterinară din Cluj.

          Este membru de onoare al Asociaţiei Medicilor Veterinari din România, din 1993 şi al Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu  Siseşti”, Bucuresti, 2003. A fost menţionat în 10 publicaţii privind personalităţi din lumea ştiinţifică din SUA, Anglia, Canada, România. Este membru a 13 societăţi, asociaţii şi uniuni naţionale sau internaţionale de Ştiinţe Medicale şi Medicină Veterinară. A făcut parte din Comisia Internaţională pentru combaterea tuberculozei.

            Este de subliniat că, dr. Gheorghe Emil Oneţ a depus o extraordinară activitate publicistică: 262 articole publicate în ziare şi reviste de limba română din USA şi România, în care a abordat probleme actuale ale comunităţilor în care a trăit. În multe din articolele publicate a luat atitudine faţă de anomalii de comportament ale unor compatrioţi şi s-a străduit să promoveze valorile şi tradiţiile româneşti.

            Dr. Oneţ este autor a trei cărţi de beletristică. Prima dintre acestea, intitulată „În căutarea libertăţii” (1999), descrie cu talent scriitoricesc, odiseea evadării din România anilor de dictatură. Versiunea engleză a acestei cărţi a fost pulicată în 2010 de către editura „Ex Libris” din Indiana, SUA. A doua carte intitulată „Drumul meu” (2002), publicată de editura „Casa Cărţii de Ştiintă din Cluj,  cuprinde şi un capitol de poezii. Exprimarea elegantă şi atrăgătoare din proza sa cucereşte cititorul.

          A fost distins cu "Award of Recognition" de către "The Famous Poets Society", pentru realizări deosebite în poezie, U.S.A., 1998. Este membru în Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinte, din 1998 şi al Societăţii “Doina” a românilor din Las Vegas din 1999.

          Dr. Emil Oneţ are şi o bogată activitate social-obştească. A făcut parte din numeroase comisii de admitere, de bacalaureat, de culturalizare, a fost  membru al unor colegii de redacţie ale unor prestigioase publicaţii de specialitate, cum ar fi „American  Journal of Veterinary Medicine”, „Jurnal Medical Veterinar”, „Clipa”, „Doina”, etc. Cât a funcţionat în Las Vegas a fost vicepreşedintele Comitetului Parohial al Bisericii „Sf. Gheorghe” din localitate. A ajutat cu cărţi, instrumente şi aparatură medicală facultăţile de medicină veterinară din România, Moldova şi colegii de breaslă cu materiale bibliografice.

            Îşi aminteşte cu drag de locurile natale, de colegii şi prietenii din liceu, de profesori. Vine aproape în fiecare an din Arizona să mai ia ‚oxigen de Banţa”. S-a pensionat recent, la 75 de ani, dar continuă activitatea literară şi obştească, în folosul românilor din SUA.

                                                Mircea Aurel Ciugudean